Pentru prima dată în județul Galați, la propunerea Inspectoratului Școlar Județean Galați, s-a organizat și desfășurat Cercul Metodic al Învățătorilor care lucrează în alternativa educațională Step by Step, un eveniment de referință pentru comunitatea educațională locală. Activitatea a reunit cadre didactice dedicate educației moderne, centrate pe elev și a evidențiat bune practici aplicate cu succes la clasă.

Gazda acestui eveniment a fost Școala Gimnazială Nr. 17 Galați, unitate de învățământ cu o experiență de 29 de ani în alternativa Step by Step. Colectivul format din 30 de învățătoare au desfășurat activități demonstrative la clasă, oferind exemple concrete de organizare a învățării specifice acestei alternative educaționale. Lecțiile deschise au pus în valoare metode interactive desfășurate în cadrul Întâlnirii de dimineață și al Centrelor de activitate, evidențiind colaborarea dintre elevi și adaptarea demersului didactic la nevoile fiecărui copil.

Tema centrală a activității -„Dezvoltarea competenței de comunicare în limba maternă în lecțiile de Limba și literatura română/Comunicare în limba română, inclusiv în cadrul învățării remediale, conform O.M.E.C 6423/2025”- a reprezentat un subiect de actualitate și de interes major pentru învățământul primar.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai unităților de învățământ care au în încadrare clase în alternativa educațională Step by Step.

Aproximativ 90 de cadre didactice și-au împărtășit experiențele, strategiile eficiente și exemplele de bună practică, cu impact real asupra progresului și evoluției elevilor.

Activitatea s-a remarcat prin organizarea riguroasă, implicarea profesională și deschiderea spre colaborare, fiind apreciată ca un real succes la nivel județean. În cadrul acesteia s-a demonstrat faptul că alternativa Step by Step oferă un cadru flexibil și eficient pentru integrarea orelor de remediere, contribuind semnificativ la sprijinirea elevilor și la creșterea calității actului educațional.

Prin relevanța și impactul său, activitatea reprezintă un promotor al deschiderii unor noi perspective în organizarea viitoarelor întâlniri metodice specifice alternativei Step by Step, în beneficiul copiilor, al cadrelor didactice și al unităților de învățământ.

Articolul Prima activitate metodică destinată învățătorilor din alternativa educațională Step by Step din Galați apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Pe data de 20 mai 2025, Grădinița cu Program Prelungit „Prichindel” din Galați a lansat, în cadrul unei conferințe festive găzduite de Universitatea Internațională Danubius, proiectul educațional „Creștem împreună cu empatie – pentru un climat sigur în grădinița noastră!”, parte din Programul național de prevenire a violenței și infracțiunilor în mediul școlar – „Împreună prindem curaj!”, aprobat prin OMEC nr. 3604/25.03.2025.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Galați, IPJ Galați – Biroul Siguranță Școlară, CJRAE Galați, ONG-uri locale, cadre didactice, părinți și copii. Atmosfera a fost una de sărbătoare, iar proiectul a fost primit cu deschidere și entuziasm.

Scopul principal al proiectului este de a contribui la formarea unui climat educațional sigur, echilibrat și incluziv, în care fiecare copil să se simtă valorizat, protejat și sprijinit emoțional. Activitățile propuse includ sesiuni de dezvoltare socio-emoțională, întâlniri cu specialiști, ateliere cu părinții și activități de grup menite să promoveze empatia, respectul și nonviolența.

Partenerii implicați sunt numeroși: ISJ Galați, CJRAE Galați, IPJ Galați, Asociația Dodoroni, Fundația Inima de Copil, Școala Gimnazială „Dan Barbilian” Galați, Biblioteca „V.A. Urechia”, dar și o echipă inimoasă de educatori dedicați, coordonați de prof. Bălan Vica – directorul grădiniței.

Evenimentul a fost o adevărată explozie de culoare, empatie și cooperare, reflectând angajamentul comunității educaționale locale pentru o educație cu suflet.

Pentru că fiecare copil are dreptul la un mediu sigur și sprijin emoțional, iar educația empatică este cheia către o societate mai bună!

Articolul Proiect care își propune crearea unui climat educațional sigur, echilibrat și incluziv în mediul școlar din Galați apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Apărută în 2022, la casa editorială SIGNATURA, cartea „ Cele o sută de limbaje ale copiilor – experiența Reggio Emilia în transformare”, editată de Carolyn Edwards, Lella Gandini și George Forman, își dorește să contribuie la construirea unui sistem educațional progresist pentru copiii mici și nu numai, aducând în prim plan interviuri de excepție cu Loris Malaguzzi și alți colaboratori. Aceste interviuri surprind când a apărut și cum este pusă în practică abordarea  pedagogică Reggio Emilia.

Reggio Emilia este un sistem educațional alternativ, aceasta a fost inițiată de către Loris Malaguzzi și este descrisă ca fiind una dintre cele mai bune pedagogii alternative datorită faptului că propune un sistem centrat în jurul copilului, în care acesta își construiește și își consolidează învățarea prin explorarea mediului înconjurător și prin interacțiunea cu persoanele din jurul său. Curricula Reggio Emilia este una emergentă, ea se formează în mod natural din interesele copilului și ale educatorului făcând procesul de învățare plăcut și natural.

Cartea se deschide, nu cu un cuvânt înainte cum ne-am fi așteptat, ci cu muțumiri: „Avem doar sentimente de profundă recunoștință și iubire pentru cele 3 familii ale noastre, pentru sprijinul și încurajările lor constante.(…) Nu în ultimul rând, le mulțumim cu multă sinceritate și recunoștință educatorilor, părinților și copiilor care le-au permis autorilor noștri să le spună poveștile și să le împărtășească fotografiile și desenele. Pentru ei și pentru copiii care vor veni după ei a fost scrisă această carte”.

Cuvântul înainte este scris de psihologul american Howard Gardner care ne reamintește: „Indiferent cât de ideal ar fi un model sau un sistem educațional,acesta va fi întotdeauna înrădăcinat în contextul local.”

Prefața este scrisă de Jerome Bruner, un profesor de dezvoltare la Universitatea Oxford, invitat fiind să viziteze cele mai faimoase grădinițe din lume, ajuns astfel în comunitate Reggio Emilia.

Cartea este împărțită în 5 părți, fiecare având subcapitole.

Partea I – „Începuturi”

Se prezintă cum a apărut și principiile care stau la baza sistemului Reggio Emilia, dezvoltarea sistemului în cadrul micii comunități, dar și povestea vizionarului Loris Malaguzzi care i-a pus bazele și a început dezvoltarea acestui sistem.

Tot în această parte ne este dezvăluită sursa din care această carte a primit numele ”Cele o sută de limbaje ale copiilor”: o expoziție itinerantă care povestește despre experiența educațională Reggio, concepută inițial de Loris Malaguzzi și de colegii săi ca un documentar vizual despre muncă și despre efectele pe care le are asupra copiilor și se numea „Minunea învățării – cele o sută de limbaje ale copiilor”. Totodată, este prezentată apariția primelor grădinițe publice și nașterea educației timpurii publice.

Partea II – „Predarea și învățarea prin relații”

Aceasta are 5 subcapitole, în care se subliniază importanța participării părinților, dar și rolul profesorilor.

Educatorul Reggio nu este autoritatea supremă așa cum se întâmplă în sistemul clasic, ci se concentrează pe proces, nu pe rezultate. Acesta este partenerul de învățare a copilului și observatorul acestuia. Observarea este o unealtă reciprocă de învățare. Învățarea este centrată în jurul intereselor copilului, este naturală și pornită din curiozitate. Copilul își construiește și își consolidează învățarea prin explorarea mediului înconjurător și prin interacțiunea cu oamenii din jur.

În capitolul 7 – este evidențiat rolul părintelui ca prim educator al copilului, el trebuie să  fie implicat activ în procesul de învățare, părinții participă la activități, dar și în conducerea școlii.

Deloc de neglijat este capitolul 11 din această parte, denumit „Comunitate incluzivă”. Capitolul 11 este scris de Ivana Soncini, membră a echipei de coordonare pedagogică a municipalității Reggio Emilia, responsabilă cu incluziunea copiilor speciali în grădinițele și creșele din Reggio Emilia. În viziunea ei este subliniată importanța cunoșterii copiilor speciali, lumea în care trăiesc și modul în care sunt văzuți în familie. Ea consideră că o dizabilitate este numai una dintre posibilele diferențe pe care un copil le poate avea, fiecare copil având caracterul său excepțional. Aceasta pune accent pe procesul de tranziție, o integrare treptată și îndelungată: „Aceată perioadă poate fi lungă pentru copiii cu drepturi speciale pentru a le ușura procesul de separare și pentru a le asigura cu grijă nevoia de atașament” ( părintele unui copil special vizitează centrul Reggio Emilia pe durata unui an întreg înainte ca micuțul să participe la program). Un accent deosebit pentru a integra acești copii este parteneriatul cu familia (copilul mănâncă, nu mănâncă, cu ce mână ține lingura), căutându-se strategii de integrare a părinților acestor copii, care sunt mai reținuți, în grupul altor părinți.

Materialele foto și video sunt unelte puternice, prin schimbul zilnic de impresii cu familiile copiilor cu nevoi speciale.

Partea III – „ Documentarea ca proces integrat de observare, reflecție și comunicare”

Are 4 subcapitole. Autorii acestora, sub formă de eseuri, pun în lumină importanța documentării pedagogice, pedagogogia ascultării, pedagogia învățării și negocierii prin design, documentare și discurs și relația dintre documentare și evaluare. Toate cele 4 subcapitole pun în valoare documentarea pedagogică ca un proces „de a face munca pedagogică vizibilă și deschisă dialogului, interpretării, contestării și transformării”, ea este prezentă peste tot în muncă din Reggio Emilia.

Această parte reliefează modul cum documentarea profesorilor din Reggio Emilia adaugă muncii lor „o conștientizare intelectuală, specială, seninătate.(…) Prin documentare se remarcă un mod de a urmări strategiile de învățare ale copiilor și profesorilor”.

În capitolul 13 – „Pedagogia ascultării” – Carlina Rinaldi ne spune că ascultarea joacă un rol esențial în atingerea unui obiectiv care a caracterizat dintotdeauna experiența noastră în Reggio Emilia – „căutarea sensului”: „ascultarea ar trebui să fie deschisă și sensibilă la nevoia de a asculta și de a fi ascultat”, „ ascultarea este baza pentru orice relație bazată pe învățare. (…) Astfel, pedagogia ascultării nu este doar o pedagogie pentru școală, ci o atitudine de viață. Poate fi o unealtă, dar poate fi și ceva mai mult”.

În capitolul 15, Brenda Fyfe, ne descoperă căile pline de sens de-a folosi documentarea ca modalitate complementară datelor formale de evaluare, toate acestea „oferind informații cu o privire mai bună de formare și învățare”.

Partea IV – „ Ideea celor o sută de limbaje ale copilului și evoluția sa”

În acest capitol ne este dezvăluit spațiul care e al treilea profesor în abordarea Reggio Emilia.

Malaguzzi consideră spațiul ca fiind al treilea profesor întrucât acesta definește experiențele de învățare ale copiilor, interacțiunea lor cu alți copii și cu educatorii, precum și modul în care interpretează mediul înconjurător. Spațiile Reggio Emilia sunt deschise, flexibile și  iau forma și dinamica învățării din sala de grupă. Sunt încăperi mari, luminate natural, deschise, au multe oglinzi, materiale naturale, fotografii ale copiilor, lucrările copiilor la vedere (nu doar rezultatul lor, ci proiectele în desfășurare).

Copiii au diverse oportunități de interacțiune în grupuri mari și mici, ideea de comunitate este încurajata prin accesul rapid la alte încăperi. Spațiile Reggio Emilia sunt mereu dinamice, în mișcare, în funcție de interesele copiilor, educatoarelor și de activitățile lor. Copiii sunt încurajați să aducă obiecte de acasă în sala de grupă pentru a crea un spațiu de familiaritate și apartenență, pentru a defini o comunitate solidă și de încredere.

Un capitol este dedicat „Atelierului”. Acesta este un loc „pentru cercetarea motivațiilor și teoriilor copiilor, începând de la mâzgâleli și mai departe, un loc pentru explorarea diverselor tipuri de tehnici și materialelor cu care se lucrează”. Autoarea eseului sintetizează atelierul ca un spațiu care are scopul dea dărâma vechile idei de predare.

Capitolul 19 este rezervat mijloacelor digitale Reggio Emilia. Pentru a îmbogăți creativitatea, dar și pentru a spori învățarea, tehnologia este folosită în Reggio Emilia. Mijloacele digitale „pot contrasta cu alte mijloace conform a ceea ce oferă”. Această abordare nu îngrădește evoluția, ci o potențează.

Partea V – „Concluzie”

Această parte are un singur subcapitol – „Reflecții finale și strategii finale pentru predare”. Aici se subliniază faptul că această carte a prezentat „o introducere și o prezentare generală a experienței educației timpurii în Reggio Emilia”. Scopul acestui proiect, spun educatorii, a fost să producă un copil reintregrat capabil să-și construiască propriile puteri de gândire prin sinteza tuturor limbajelor expresive, comuniucative și cognitive.

Această carte este răspunsul unor colaborări fructuoase, a procesului continuu și accelerat de schimb internațional, cartea reprezintă „o a doua valoare pe care noi editorii dorim să o încurajăm: întrepătrunderea sau infuzia disciplinelor academice (arte, științe umane, științe exacte) în disciplinele educației timpurii.”

Cartea se încheie cu o listă a sugestiilor de informare pentru interacțiunea educator-copil „ca o condensare și o sinteză care poate fi de ajutor cititorilor”.

Motivul pentru care să citești cartea:

Cartea nu își propune să facă un tipar din sistemul educațional Reggio Emilia, apărut acum cincizeci de ani în nordul Italiei, nici să expună riguros doctrina acestora. Cartea își dorește să-și convingă cititorii (educatori și părinți) de complexitatea actului educațional, recreând atmosfera unică din Reggio. Aceasta pledează pentru conexiunea copilului și formele de manifestare ale acestuia.

Cartea ne dezvăluie capitol cu capitol că abordarea Reggio Emilia este o abordare pedagogică pentru copii, despre copii, împreună cu copiii.

Principiile care stau la baza programului Regio Emilia sunt:

• Mediul educaţional este al treilea educator;
• Copiii sunt puternici, capabili, curioşi, interesaţi;
• Copiii învaţă prin experienţă personală;
• Copiii învaţă cel mai bine colaborănd cu ceilalţi;
• Implicarea activă a comunităţii în educaţie;
• Copiii se exprimă prin cele o sută de limbaje: mişcări, artă (pictură, desen, colaj, construcţii), muzică, etc.;

Acest model educațional îl aduce pe copil la un înalt nivel de abilitare simbolică și creativitate. Copilul este un participant activ la procesul de cunoaștere, dornic să interacționeze (nu să primească informații pasiv, precum în alte sisteme de învățământ) și să-și aducă propria contribuție la cunoaștere.

„Cele o sută de limbaje ale copiilor” dezvăluie cititorului că abordarea Reggio încurajează: încrederea ,colaborarea , creativitatea ,comunicarea , originalitatea , cercetarea , experimentarea , participarea activă, explorarea, exprimarea liberă etc.

Într-o lume în derivă, a depărării și a tehnologiei excesive, cartea „Cele o sută de limbaje ale copiilor – experiența Reggio Emilia în transformare” poate fi o lectură cu valoare educativă unică nu doar pentru educatori, ci și pentru partenerii acestora în educația copilului, părinții care sunt din ce în ce mai preocupați de creșterea cât mai armonioasă a copilului.

Autor: Boboc Anton Maria Alessia

Articolul Recenzie de carte: „CELE O SUTĂ DE LIMBAJE ALE COPIILOR – EXPERIENȚA Reggio Emilia în transformare” apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă elemente esențiale ale sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general. EFP răspunde nevoilor economiei dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. De asemenea, contribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, susține cercetarea și inovarea și este un element central al politicii sociale și al politicii de ocupare a forței de muncă.

Instrumentele financiare de sprijinire a politicilor în materie de EFP sunt, printre altele Programul Erasmus + și Fondul social European (FSE).

Programul Erasmus+ dispune de un pachet financiar iar personalul EFP beneficiază de oportunitățile de mobilitate oferite de Erasmus+. Mobilități prin care elevii parcurg stagii de pregătire practică, adică practica comasată care se realizează în concordanță atât cu Curriculum-ul specific specializării cât și a Standardului de Pregătire Profesională corespunzător nivelului de pregătire, proiecte EFP care sunt finanțate anual în baza parteneriatelor strategice Erasmus+.

Fondul social European (FSE) este o pârghie financiară importantă pentru EFP care a avut un obiectiv tematic și a alocat un buget semnificativ acțiunilor de sprijinire a EFP pentru  consolidarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții și promovării unui parcurs profesional flexibil, precum și îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare.

Scopul principal al orientării școlare și profesionale trebuie să conducă la alegerea conștientă, adecvată și liberă a profesiunii de către elevi. Această alegere trebuie făcută în conformitate cu cerințele economiei și ale culturii precum și interesele, înclinațiile, aptitudinile, atitudinile, aspirațiile și idealurile elevilor.

Deoarece alegerea profesiunii rezultă din interacțiunea tuturor influențelor școlare și extrașcolare exercitate asupra elevului de aici se naște importanța colaborării școlii cu toți factorii implicați. Școala dispune de un însemnat ansamblu de mijloace de influențare pozitivă a alegerii profesiunii de către elevi.

Școala, datorită naturii cadrului său instituțional, poate acumula, pentru a pune la dispoziția elevilor interesați, numeroase resurse de documentație asupra profesiunilor cum sunt: colecția volumelor de monografii și micromonografii profesionale, panouri de informare profesională, mape ale domeniilor profesionale etc. precum și asupra rețelei școlare: îndrumatoare, broșuri privind concursurile de admitere etc.

Cabinetele scolare de consultatie psihopedagogica, chiar daca sunt, in prezent, restranse ca numar, mentin la dispozitia elevilor, parintilor si a dirigintilor un specialist (pedagog sau psiholog) abilitat in consultingul de orientare scolara si profesionala.

Centrele de consultatie psihopedagogica, functionand in subordinea inspectoratelor scolare judetene, ofera consultanta si actiuni de orientare scolara si profesionala a elevilor, parintilor si dirigintilor.

Acestora li se adaugă publicarea, de către inspectoratele școlare județene și casele județene ale corpului didactic, de îndrumătoare, broșuri, pliante etc., privind rețeaua școlară, organizarea și conținutul concursurilor de admitere în școlile profesionale, licee, școli postliceale.

Și nu în ultimul rând, familia joacă un rol însemnat și adeseori decisiv în alegerea profesiunii copilului. În cadrul familiei, în mod obișnuit, factorii care iau parte activ în rezolvarea problemei alegerii profesiunii sunt părinții sau alte rude implicate în educația copilului și adeseori intervin în această acțiunea.

Profesor Zaharia Anca Mihaela

Liceul Tehnologic ,,Simion Mehedinți” Galați

Articolul Abordări și factori implicați în orientarea școlară și profesională a elevului apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Importanţa învăţământului în dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere este recunoscută atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al statelor pornite pe calea integrării. De la educaţie se aşteaptă o contribuţie importantă în atingerea obiectivelor privind creşterea, prosperitatea şi coeziunea socială.

Învăţământul are o pondere decisivă în dezvoltarea cu succes a oricărei societăți. Nivelul potenţialului intelectual al ţării, determinant de calitatea învăţământului său, devine un factor important în prosperitatea societăţii. Noul context economic şi social, legat de integrarea europeană a învăţământului românesc, presupune performanţe superioare în toate domeniile de activitate. Dată fiind contribuţia sa deosebită la asigurarea calităţii educaţiei, ameliorarea parteneriatului şcoală-agenţi economici va avea repercusiuni certe asupra calităţii educaţiei, vieţii şi a muncii, în ultimă instanţă, Calitatea educaţiei este o condiţie indispensabilă pentru dezvoltarea resurselor umane, a coeziunii sociale şi a competitivităţii economice. În contextul în care resursele acordate educaţiei sunt în descreştere, parteneriatul cu agenţii economici poate fi o formă prin care se realizează o mai bună gestionare a resurselor locale, o modalitate de atragere a resurselor o valorificare a resurselor, în beneficiul comunităţii. Totodată, transformarea parteneriatului educaţional într-o realitate, presupune:

• formarea personalului din învăţământ, în sensul comunicării, cooperării, parteneriatului;
• motivarea resurselor umane pentru dezvoltarea unor relaţii parteneriale;
• diseminarea unor informaţii relevante pentru problema parteneriatului la nivelul unităţilor de învăţământ;
• promovarea unui cadru legislativ care să încurajeze iniţiativele şi implicarea partenerilor săi sociali.

Relaţia dintre școală și mediul economic reprezintă un domeniu complex, cu interacţiuni diferite.

Rolurile instituţiei de învăţământ în raport cu mediul economic se redefinesc ca:

• rolul de formatoare de cetăţeni responsabili promotori ai valorilor democratice: prin procesul educaţional se formează şi dezvoltă caractere şi conştiinţe – oameni demni, capabili să-şi asume responsabilitatea pentru soarta să şi a celor din jur, sociabili, proactivi în viaţa familială, socială şi profesională.
• rolul de formatoare de resurse umane performante: prin procesul de învăţământ se urmăreşte să dezvolte la absolvenţi capacitatea de a învăţa să înveţe şi competenţele transversale care le creează un avantaj competitiv pe piaţa muncii fiind percepute ca valoare adăugată de către angajatori şi îi fac capabili să contribuie la bunăstarea societăţii şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
• capacitatea de a opera cu noi tehnologii;
• adoptarea unei atitudini şi a unui comportament de mic întreprinzător la locul de muncă;
• motivaţie intrinsecă puternică şi autodisciplină;
• asumarea firească a ideii de învăţare permanentă şi autoperfecţionare;
• creativitate şi capacitate de adaptare.
•  Rolul de partener al agenților economici în dezvoltarea profesională a elevilor, contribuie activ la dezvoltarea comunităţii prin:
• intervenţia educaţională – educaţia educatorilor (a părinţilor, funcţionarilor, oamenilor de afaceri) în spiritul paradigmei sociale a viitorului;
• intervenţia culturală – promovarea valorilor general umane şi dezvoltarea valorilor naţionale;
• intervenţia instituţională – implicarea ca agent social activ în demersurile de construcţie şi dezvoltare a relaţiilor sociale din comunitate; •
• intervenţia individuală – implicarea directă a angajaților din unitățile în care se desfășoară instruirea practică în viaţa comunităţii (reprezentare în organisme decizionale/consultative, consultanţă etc.).

O bună colaborare între școală şi mediul economic se poare realiza prin parteneriate orientate spre satisfacerea nevoilor/trebuinţelor/dorinţelor educaţionale ale copiilor. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şi a clasei de elevi şi nu mai este considerat doar o simplă activitate cu caracter sporadic sau o problemă formală de natură protocolară. Parteneriatul cu agenții economici, determină şi orientarea pentru o abordare flexibilă şi deschisă spre soluţionarea problemelor educative, dar şi o formă de comunicare şi colaborare cu scopul de a „ţese” o reţea socială capabilă să creeze un mediu educaţional profesional, propice pentru proxima dezvoltare peofesională a elevilor. Pe de altă parte, parteneriatul este „bazat pe ideea că cei implicaţi au de câştigat de pe urma acestei colaborări mai mult decât dacă ar acţiona singuri.

Dar intenţia de cooperare nu este o garanţie pentru succesul unui parteneriat. Este nevoie de coordonarea activităţilor şi deciziilor partenerilor, de un management de calitate al procesului de colaborare. Construirea parteneriatului școală- agenți economici este un proces deliberat, sistematic şi sistemic ce implică competenţe specifice, gândire strategică şi motivaţie intrinsecă pe care părţile implicate trebuie să le posede şi să le aplice. Într-o relaţie de parteneriat fiecare partener trebuie să-şi definească aşteptările, scopul şi limitele. Relaţia de parteneriat implică adoptarea unui management bazat pe colaborare şi schimbare, comunicare şi conştientizarea diversităţii, capabil să creeze efectul sinergiei.

Bibliografie:

Prof. discipline tehnologice Măriuța ALBERT

COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” GALAȚI

Articolul Parteneriatul școală – agenți economici, un factor important în asigurarea calității, pregătirii profesionale a elevului apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Stimați colegi sindicaliști,

Am simțit nevoia să mă adresez dvs., așa cum un copil își descarcă sufletul în paginile unui jurnal. Deseori, gândurile mele se îndreaptă către o întrebare bine-cunoscută, pusă de mulți dintre dvs., nu se știe cui: „Dar sindicatele ce fac?”.

Este criză! Ce fac sindicatele? Anul școlar a început mult mai devreme. Ce fac sindicatele? S-au scumpit cartofii! Ce fac sindicatele? Se apropie Crăciunul cu scumpirile apocaliptice. Ce face sindicatul? (da, există și varianta cu singularul!). Ne încălzim mâinile la lumânare! (împușcăm doi iepuri deodată!). Ce fac sindicatele?

Situațiile cu care ne confrumtăm cu toții sunt numeroase, variate și complicate. Dar… Ce fac sindicatele?

Păi, stimați colegi sindicaliști, fără sprijinul dumneavoastră nu prea pot face sindicatele mare lucru. Toți dorim să ne fie mai bine, dar cred că suntem obișnuiți să așteptăm ca alții să se zbată, iar noi doar să ne bucurăm de rezultate.

Recent, CNSLR Frăția a organizat o acțiune de protest la care au participat sindicaliști de la SIP „Spiru Haret” din patru județe situate în aceeași zonă a țării. Nu ușor mi-a fost să văd cât de subțire s-au prezentat județele, ca număr de participanți. La un asemenea protest, la care s-au revendicat: compensarea facturilor la gaze și curent, mărirea salariilor cadrelor didactice, respectarea Legii 153 și multe altele, să participe câțiva sindicaliști dintre care majoritatea au fost lideri la școli gimnaziale și licee? Dar dvs., stimați colegi sindicaliști, nu aveți nemulțumiri? Nu repetați întrebarea „Ce fac sindicatele?”. Dacă sunteți atât de curioși, de ce nu participați și dvs. alături de lideri?

Dacă nu vă cereți drepturile nici când este vacanță, deci când nu vi se taie orele, elevii nu rămân nesupravegheați, seara sunteți înapoi în casele dvs., ATUNCI CÂND?

Mă adresez tuturor pentru că în această vacanță școlară s-au organizat proteste în toate zonele țării. Deci, astfel stând situația, nu credeți că întrebarea multora dintre dvs. „Ce fac sindicatele?” este retorică? Eu consider că fără a fi solidari, cooperanți și fără a lupta pentru drepturile sale fiecare dintre noi, nu avem ce răspuns să primim la întrebarea obsesivă „Ce fac sindicatele?”. NOI SUNTEM SINDICATELE! Vorba aceea: Unul pentru toți și toți pentru unul!

La revedere, stimați colegi sindicaliști și haideți să facem în așa fel încât zicala cu para mălăiață care cade știm noi în gura cui să dispară din vocabularul nostru!

Prof. Adriana Ștefănescu,
Școala Gimnazială nr. 5 Galați

Articolul O pagină din jurnalul unui sindicalist solitar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

În procesul instructiv – educativ al elevilor cu CES pentru formarea, dezvoltarea deprinderilor și acumularea de competențe specifice specializării, în învățământul profesional și tehnic, cadrul didactic / maistrul instructor trebuie să cunoască aspecte psihologice ale personalității în formare care pot condiționa reușita elevului în activitățile practice.

Învățătura și munca sunt factori de formare a personalității în dezvoltarea conștiinței umane. Îmbinarea activității de invățare teoretice și practice, elevul își formează capacitatea de acțiune practică a cunoștințelor teoretice.

Pregătirea practică reprezintă o structură complexă și dinamică formată din mai multe procese și însușiri psihice aflate în interacțiune. Elevul nu vine la școală cu aptitudini practice gata formate, de aceea elaborarea strategiei de învățare – predare – evaluare necesită o pregătire a activității didactice – lecții, lucrări de laborator, activități desfășurate în atelierul școlii sau la agentul economic. Pe lângă aceste activități avem și studiul individual, acțiuni programate la cercuri, activități extrașcolare, care au un rol de formare a aptitudinilor de acțiune practică.

Starea de pregătire a elevului pentru activitatea practică reprezintă o formațiune psihologică sintetică care permite precizarea obiectivelor pedagogice și planificarea direcțiilor de acțiune pentru a forma calitățile necesare pregătirii pentru activități practico-productive. Deci, componenta aptitudinală centrală vizată de instruirea practică a elevilor este inteligența practică. Astfel, școala dezvoltă inteligența verbală, gândirea abstractă (verbal-logică) a elevului, urmărind formarea acelor operații mintale.

Etapele de dezvoltare a gândirii se reflectă și în gândirea tehnică și în structurarea aptitudinii tehnice. Inteligenta tehnică este una din formele inteligenței practice. Gândirea tehnică, la orice nivel de formalizare ar ajunge, nu poate fi independentă de inteligența perceptivă. Formarea aptitudinilor practice se face prin îndeletniciri practice care sunt eșalonate după criteriul particularităților de vârstă dar și după criteriul ce ține de nivelul de percepere a noțiunilor tehnice și de gradul de dizabilitate care pot construi etape funcționale de la abilități senzorio – motorii până la cel al operațiilor gândirii concrete.

Trebuie să ținem cont că dezvoltarea gândirii tehnico – constructivă depinde de asemenea de importanța metodelor folosite pentru dezvoltarea gândirii constructive și de orientarea personalității în formare. Pe lângă cunoștințe, deprinderi și aptitudini trebuie să-i educăm acea latură afectiv – motivațională a personalității elevului, respectiv întregul complex de sentimente, atitudini și convingeri social-morale, de înclinații, de interese și aspirații profesionale care pregătesc elevul cu C.E.S. pentru muncă, pentru integrarea socio-profesională.

Prof. Zaharia Anca Mihaela

Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” din Galați

Sursa foto: dreamstime.com

Articolul Condiții psihologice ale instruirii practice a elevilor cu CES apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Școala Gimnazială Nr. 1 Rădești, județul Galați, a organizat proiectul Touch Learning care s-a încheiat de curând cu un spectacol muzical cu tuburi muzicale și boxe, susținut de elevii școlii, odată cu încheierea anului școlar.

Proiectul este finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow.  Cu toate că proiectul s-a încheiat, dotarea obținută în cadrul acestuia va face ca orele de muzică să fie din ce în ce mai atractive.

Proiectul Touch Learning a presupus dotarea a 5 clase cu tuburi muzicale și boxe portabile, astfel încât să fie îmbunătățit procesul de educație, folosirea vocii fiind evitată din cauza epidemiei, astfel instrumentele muzicale au suplinit aceste deficiențe. Jocul tip muzică pleacă de la observarea acțiunii vibrației sunetelor asupra unor obiecte care, la rândul lor, interacționează cu alte obiecte. Copiii au învățat mult mai ușor cu ajutorul acestor tuburi noțiunile fundamentale ale muzicii: ritmul, notele, armonia, melodia, însă și-au dezvoltat și abilități importante: coordonare individuală și în grup – învățare prin asociere.

Grupul țintă al proiectului a fost reprezentat de 75 de elevi și 5 învățători ai Școlii Gimnaziale Nr. 1 Rădești care și-au dezvoltat abilitățile muzicale: de a recunoaște și ține ritmul, a învăța notele muzicale, dar și-au dezvoltat și abilități cognitive și sociale: lucrul în echipă, competitivitatea, integrarea în grup, tehnici de învățare.

Start ONG este un program lansat de Kaufland România și implementat de Asociaţia Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educaţie, sănătate, mediu, social și cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanţare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/ de inițiativă.

Articolul Elevii unei școli din județul Galați studiază muzica într-un mod inedit, grație unui proiect educațional modern apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației a organizat pe 22 aprilie 2021 dezbaterea „Vaccinare și testare pentru învățare!” – #ÎntoarcereaLaȘcoală, în cadrul în cadrul căreia au fost analizate problemele specifice sisstemului de educatie. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Consiliul Național al Rectorilor, Federația Națională Sindicală Alma Mater, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Consiliul Național al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Uniunea Studenților din România, Uniunea Națională a Studenților din România și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți.

Invitați au fost: Zoltan Kallos, Secretar de stat în Ministerul Educației, prof. Gina Brînzan, Inspector școlar general al ISJ Galați, prof. Lidia Antoniu, Președintele Sindicatul Învățământului Preuniversitar Galați, prof. univ. dr. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, elevi, studenți și personal medical.

„E important să nu avem o campanie agresivă pro-vaccinare, ci una corectă. Ministerul Educației a inițiat această acțiune pentru că ne dorim să avem elevi cu prezență fizică la școală, să se poată pregăti pentru examenele pe care trebuie să le susțină în viitorul apropiat”, a opinat Zoltan Kallos, Secretar de stat în Ministerul Educației.

„Vaccinarea este singurul mijloc prin care ne putem proteja împotriva COVID-19. O reacție minoră în urma vaccinării nu se compară cu formele grave care s-au manifestat, mai ales în valul al treilea al pandemiei”, a explicat conf. dr. Mihaela Debita, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Galați.

„În tot ceea ce ne propunem să schimbăm în sistemul de educație trebuie, înainte de toate pilotat, pentru a vedea dacă rezultatele sunt cele așteptate și abia apoi aplicate la nivel național. Ar trebui să se înceapă cu schimbarea mentalității la nivelul celor cei patru piloni pe care sprijină sistemul de educație și mă refer aici la profesori, elevi, părinți și instituțiile care guvernează sistemul. Avem nevoie nevoie ca această profesie să fie valorizată și așezată în societate acolo unde îi este locul”, a spus Președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar Galați, prof. Lidia Antoniu.

În cadrul dezbaterii s-a discutat și despre pregătirea pentru examenele naționale, organizarea simulărilor la nivel județean, plata burselor, transportul elevilor, modificarea planurilor cadru pentru liceu, formarea continuă a cadrelor didactice, precum și alte probleme de interes pentru sistemul educațional.

Articolul Dezbatere pe tema „Vaccinare și testare pentru învățare!”, la Galați apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Târgurile școlare de Antreprenoriat reprezintă o activitate la care toți participă cu bucurie, și cei care vând , dar și cei care cumpără. Este bucuria în care jocul „de-a vânzătorul”, pe care mulți l-au jucat în copilărie, devine realitate. La Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna gălățeană Toflea „se joacă” cu bani adevărați, cu marfă adevărată! Mariana Dragomir, Daniela Lăbuș și Anamaria Diaconu, trei profesori inimoși de la această unitate școlară, au lansat un proiect inedit: înființarea unei Ceainării a elevilor, centru recreativ în cadrul căruia să fie susținuți elevii defavorizați, cu fonduri strânse de pe urma unor târguri de jucării organizate de fiecare cadru didactic participant.

Deși grupul țintă este format din elevii școlii din Toflea, sunt așteptați să se alăture acestui proiect și elevi, părinți și cadre didactice de la alte școli din județul Galați.

„Scopul principal al acestui proiect este de a amenaja o sală de clasă dezafectată într-o sală de lectură cu bibliotecă, sală pe care vrem să o denumim Ceainăria elevilor, unde copiii pot savura pe lângă un ceai cald și o lectură minunată. Căutăm diverse metode cu ajutorul cărora să reducem abandonul școlar, scoala noastră având doar elevi romi iar mentalitatea părinților ne împiedică să reușim școlarizarea copiilor până în anii terminali. Sunt elevi cu potențial, care s-ar bucura să pășească în această lume fantastică a lecturii, fără a fi constranși de note și de teste, ci doar de ambientul relaxant și mirific pe care intenționăm să-l punem în acest spațiu nou amenajat”, ne-a declarat Mariana Dragomir, profesor învățământ primar la Școala din Toflea.

Pe lângă realizarea Ceainăriei elevilor, proiectul vizează și educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile cu copii din alte grupuri, dar și dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a responsabilităților.

Toți cei implicați în derularea târgului vor respecta toate măsurile impuse de Pandemia de coronavirus. Banii proveniți din vânzarea produselor vor fi colectați într-o cutie destinată acestui scop pentru a se evita contactul direct cu aceștia. Cadrul didactic îndrumător va depune banii în contul dechis de Asociația „Artă și cooperare”, cu sediul în Tecuci, strada Crișana, nr. 6 Bis, județul Galați, în contul deschis la Banca Transilvania: RO54BTRLRONCRT0398335102. La beneficiar se va trece Asociația „Artă și cooperare”, iar la detalii plată: donație târg de jucării.

Cei care doresc să doneze cărți, etajere, rafturi cărți, dozator ceai, jocuri educative sau alte materiale educative le vor putea trimite pe adresa școlii: Școala Gimnazială Nr. 1 Toflea, strada Școlii Nr. 44, județul Galați.

Proiectul se va derula până la finalul anului școlar 2020-2021.

Articolul Voluntariat antreprenorial pentru proiectul „Ceainăria elevilor” apare prima dată în Promovăm educația de calitate.