Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă elemente esențiale ale sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general. EFP răspunde nevoilor economiei dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. De asemenea, contribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, susține cercetarea și inovarea și este un element central al politicii sociale și al politicii de ocupare a forței de muncă.
Instrumentele financiare de sprijinire a politicilor în materie de EFP sunt, printre altele Programul Erasmus + și Fondul social European (FSE).
Programul Erasmus+ dispune de un pachet financiar iar personalul EFP beneficiază de oportunitățile de mobilitate oferite de Erasmus+. Mobilități prin care elevii parcurg stagii de pregătire practică, adică practica comasată care se realizează în concordanță atât cu Curriculum-ul specific specializării cât și a Standardului de Pregătire Profesională corespunzător nivelului de pregătire, proiecte EFP care sunt finanțate anual în baza parteneriatelor strategice Erasmus+.
Fondul social European (FSE) este o pârghie financiară importantă pentru EFP care a avut un obiectiv tematic și a alocat un buget semnificativ acțiunilor de sprijinire a EFP pentru consolidarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții și promovării unui parcurs profesional flexibil, precum și îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare.
Scopul principal al orientării școlare și profesionale trebuie să conducă la alegerea conștientă, adecvată și liberă a profesiunii de către elevi. Această alegere trebuie făcută în conformitate cu cerințele economiei și ale culturii precum și interesele, înclinațiile, aptitudinile, atitudinile, aspirațiile și idealurile elevilor.
Deoarece alegerea profesiunii rezultă din interacțiunea tuturor influențelor școlare și extrașcolare exercitate asupra elevului de aici se naște importanța colaborării școlii cu toți factorii implicați. Școala dispune de un însemnat ansamblu de mijloace de influențare pozitivă a alegerii profesiunii de către elevi.
Școala, datorită naturii cadrului său instituțional, poate acumula, pentru a pune la dispoziția elevilor interesați, numeroase resurse de documentație asupra profesiunilor cum sunt: colecția volumelor de monografii și micromonografii profesionale, panouri de informare profesională, mape ale domeniilor profesionale etc. precum și asupra rețelei școlare: îndrumatoare, broșuri privind concursurile de admitere etc.
Cabinetele scolare de consultatie psihopedagogica, chiar daca sunt, in prezent, restranse ca numar, mentin la dispozitia elevilor, parintilor si a dirigintilor un specialist (pedagog sau psiholog) abilitat in consultingul de orientare scolara si profesionala.
Centrele de consultatie psihopedagogica, functionand in subordinea inspectoratelor scolare judetene, ofera consultanta si actiuni de orientare scolara si profesionala a elevilor, parintilor si dirigintilor.
Acestora li se adaugă publicarea, de către inspectoratele școlare județene și casele județene ale corpului didactic, de îndrumătoare, broșuri, pliante etc., privind rețeaua școlară, organizarea și conținutul concursurilor de admitere în școlile profesionale, licee, școli postliceale.
Și nu în ultimul rând, familia joacă un rol însemnat și adeseori decisiv în alegerea profesiunii copilului. În cadrul familiei, în mod obișnuit, factorii care iau parte activ în rezolvarea problemei alegerii profesiunii sunt părinții sau alte rude implicate în educația copilului și adeseori intervin în această acțiunea.
Profesor Zaharia Anca Mihaela
Liceul Tehnologic ,,Simion Mehedinți” Galați