Prof. Apipie Mariana
Liceul Tehnologic “Constantin Filipescu” Caracal, Olt
Viteza cu diferitele ei forme de manifestare este prezentă în majoritatea acţiunilor motrice şi este definită prin rapiditatea cu care se efectuează calităţile motrice în structurile şi combinările cele mai diverse.
Formele de manifestare a vitezei:
- Viteza de reactie- timpul minim necesar declanşării actului motric ca urmare a unui stimul extern
- Vireza de executie-viteza de realizare a unei acţiuni singulare;
- Vireza de repetitie- rapiditatea cu care se repeta actele motrice în unitatea de timp;
- Viteza de deplasare- reprezintă urmarea firească a repetării paşilor cu frecvenţă şi fuleul cât mai mare;
Deşi nivelul său calitativ, depinde în bună măsură de fondul ereditar, aceasta se poate dezvolta (cu pregătire la vârsta 11-13 ani) dacă se acţionează asupra ei în mod constant şi cu mijloace atent selecţionate. Interdependenţa intre calităţile motrice este recunoscută, motiv pentru care profesorul trebuie să ştie care calităţi sau combinaţii de calităţi sunt prezente în conţinuturile pe care le predă şi să acţioneze corespunzător pentru dezvoltarea lor în forme variate şi atractive.
În activităţile didactice pentru dezvoltarea vitezei trebuie avut în vedere faptul că această calitate nu se poate dezvolta pe un fond de oboseală. De acea după câteva repetări ale unor sisteme de acţionare, trebuie să se acorde pauze pentru o refacere completă după care exersarea poate fi reluată.
Pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele ei, este necesar ca profesorul să abordeze acest obiectiv în întreaga sa complexitate; trebuie eliminată confuzia că dezvoltarea vitezei se rezumă în mod unilateral la dezvoltarea vitezei de deplasare, folosindu-se ca unic mijloc alergarea.
În practica domeniului nu este posibil să se acţioneze în mod separat şi constant cu mijloace specifice pentru dezvoltarea fiecărei forme de manifestare a vitezei; de aceea este recomandat ca sistemele de acţionare să fie astfel selecţionate încât să se solicite în diferite proporţii cel puţin două forme de manifestare, exemplu: reactie-executie; reactie- deplasare.
Este important în perioada consolidării unei deprinderi motrice când în procesul de exersare, pe lângă execuţia propriu zisă să se introducă şi solicitarea unor forme de manifestare a vitezei.
În funcţie de spaţiul de desfăşurare şi specificul lecţiei, preocuparea pentru dezvoltarea vitezei trebuie să se realizeze permanent atât prin mijloace specifice cât şi nespecifice. Vorbind de viteză de deplasare trebuie să se precizeze că după obţinerea vitezei maximă (în 20-30 m) continuarea alergării cu aceeaşi intensitate depinde de calitatea rezistenţei. Din acest punct de vedere se recomandă alergările programate pe 15-30m repetate de mai multă ori cu pauze de revenire complete după fiecare serie. Un rol important în activitatea elevilor în acest sens îl au întrecerile organizate în forme cât mai variate şi atractive şi un rol important în efectuarea exercitilor de viteză îl are activitatea de concentrare a atenţiei.
- Viteza de reactie-executie cu dominanta viteza de reacţie
Exemple de exerciţii:
– Alergare uşoară: la semnal sonor schimbare de direcţie, urmată de alergare de viteză până la un nou semnal (4x6m)
– Repetarea startului având poziţii de plecare şezând, ghemuit, cu spatele spre direcţia de deplasare, culcat (6x4m)
– Câte doi faţă în faţă la 7-8m distanţă, unul aşezat celălalt se deplasează spre el cu joc de gleznă. La un moment dat cel de jos se ridică, se întoarce şi aleargă evitând să fie prins de celălalt.
– Aşezat fiecare cu o minge; aruncarea mingiei în sus, ridicarea şi prinderea ei înainte ca aceasta să atingă solul. Mingea se aruncă din ce în ce mai jos (10-20 repetări).
– Ruperi de rânduri şi regrupări în diferite formaţii.
- Viteza de execuţie – reacţie cu dominanta cea de execuţie:
– Pasărea mingiei de baschet, handbal printr-un procedeu cunoscut cu un partener sau într-un perete, timp de 30sec, se execută sub forma de concurs.
– Exerciţii de demarcaj pe perechi (8-10 repetări fiecare)
– Exerciţii de influenţare selectivă (îndoiri, rotiri, arcuiri) executate rapid timp de 5-10 secunde.
– Alergare cu joc de gleznă: la semnalul sonor alergare cu genunchii sus în timpul maxim (6x10sec)
– Alergarea accelerată cu start din picioare 7-8m până la un alt semnal sonor când elevii se opresc şi încep să se deplaseze înapoi cu spatele urmat de un alt semnal şi o nouă deplasare.
- Viteza de deplasare-reactie cu dominanta viteza de deplasare:
– Alergarea accelerată pe distanţă variabilă (15-20m)
– Alergare pe loc în viteză maximă timp de 10 sec
– Alergare uşoară cu accelerări în spaţiile marcate cu creta pe sol (4x15m)
– Elevii în formaţie de linii cu spatele spre direcţia de alergare: la semnal încep să se deplaseze cu spatele, la următorul semnal se întorc şi accelerează până la următorul semnal.
– Elevii în linie: mers, la semnal execută o săritură înaltă şi accelerare până la următorul semnal (4x8m)
Pentru asigurarea eficienţei dorite este necesar ca exerciţiile de viteză să se efectueze în prima parte a lecţiei după ce organismul elevilor a fost bine pregătit pentru efort. Trebuie să se cunoască ca însumarea eforturilor de mare intensitate, repetate prea des, pot determina apariţia oboselii premature; în aceste condiţii exerciţiile pot continua numai în concordanţă cu capacitatea de rezistenţă a elevilor respectivi, apărând necesitatea lucrului diferenţiat pe grupe omogene şi asigurarea de intervale de odihnă corespunzătoare.
Indicaţii metodice privind folosirea exerciţiilor pentru dezvoltarea vitezei
– Exerciţiile folosite trebuie să ţină seama de nivelul de pregătire al elevilor, baza materială, condiţiile meteorologice, vârstă, sex
– Exerciţiile trebuie să fie bine însuşite de către elevi, bază pentru efectuarea lor cu viteză maximă
– Exerciţiile pentru dezvoltarea vitezei se execută cu viteză maximă
– Pentru dezvoltarea vitezei să se apeleze şi la exerciţiile specifice fiecărei probe sau ramuri de sport
– Pentru stimularea elevilor să se folosească întrecerea, ştafete
– Timpul de lucru să fie stabilit astfel încât viteza să nu scadă spre sfârşitul execuţiei. Timpul să fie stabilit în funcţie de viteza ce se doreşte a fi dezvoltat (de la 5-6sec la 50-60sec)
– În folosirea exerciţiilor să se ţină seama de principiul accesibilităţii – de la uşor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut, de la vechi la nou.
– Efectuarea şi dozarea exerciţiilor să fie făcută în funcţie de nivelul de pregătire şi dezvoltare al colectivelor de elevi, baza materială şi obiectivele propuse în lecţia respective.
– În fiecare lecţie de educaţie fizică, cu tema de viteză să folosim şi exerciţiile spefice din jocurile sportive, deoarece plac elevilor şi le execută cu mai multă plăcere.
Bibliografie
- Gheorghe Carstea: Teoria şi Metodica Educaţiei fizice şi Sportului; Editura AN-DA, Bucureşti 2000
- Mihăilescu Liliana: Atletism – Tehnica probelor; Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2001
- Aura Bota: Teoria Activităţilor motrice; Teoria educaţiei fizice şi sportului, Didactica educaţiei fizice, Editura Fest, Bucureşti, 2002
- Adrian Dragnea Ştiinţa Sportului, Teoria activităţilor motrice, Teoria Educaţiei Fizice şi sportului, Didactica educaţiei fizice, Editura Fest, Bucureşti, 2002
- Macri Cristina: Atletismul pentru şcolari; Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti; 2002