Elena Comșiț
Secretar șef la Colegiul Național ,,Radu Negru” Făgăraș
Îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, de la data comunicării deciziei de pensionare. (Art.56, alin.(1). lit.c).)
Această situație de încetare are în vedere cazul de încetare de drept a contractului individual de muncă la momentul la care salariatul a atins vârsta standard și stagiul minim de cotizare pentru pensionare.
Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, acesta este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Așa cum este redactat textul din Codul muncii, în această situație, contractul individual de muncă încetează de drept la data la care s‑a constatat îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare (vârsta standard și stagiul minim de cotizare, de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați).
Potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) în forma modificată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 387/2018 si a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 96/2018 contractul individual de muncă existent încetează de drept „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepțional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 60 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani”.
În forma anterioară adoptării O.U.G. nr. 96/2018 art. 56 alin. (1) lit. c) Codul muncii stabilea că încetarea contractului individual de muncă are loc „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”, fără a se face vreo distincție între femeile salariat și bărbații salariat. În schimb, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în funcție de sexul persoanei salariate, contractul individual de muncă înceta la vârsta de 63 de ani pentru femei și, respectiv, 65 de ani pentru bărbați.
Așadar, cu privire la aceste aspect, prin Decizia nr. 387/2018 Curtea Constituțională a decis că „sunt constituționale în măsura în care sintagma «condiții de vârstă standard» nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani”.
Prin O.U.G. nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, teza I a art. 56 alin. (1) lit. c) a fost modificată prin acordarea dreptului salariatei de a opta în scris pentru continuarea raporturilor de muncă, în termen de 60 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani.
Excepțional, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 387/2018, precum și la modificările și completările aduse de O.U.G. nr. 96/2018, dacă salariata, în termen legal, își exprimă în scris opțiunea și disponibilitatea expresă privind continuarea raporturilor de muncă până la vârsta standard prevăzută pentru bărbați, angajatorul trebuie să dea curs acestei solicitări și să amâne emiterea deciziei de încetare a contractului de muncă până la echivalentul vârstei de pensionare prevăzută pentru bărbați sau până la vârsta indicată în solicitarea scrisă de către femeia salariat. Solicitarea de continuare a activității și după vârsta standard de pensionare prevăzută pentru femei trebuie înregistrată la angajator cu 60 de zile calendaristice anterior acestei date, pasivitatea salariatei, tardivitatea depunerii cererii scrise și/sau lipsa unei opțiuni exprese a acesteia neputând fi imputate angajatorului.
În cazul în care unitatea angajatoare îngrădește sau ignoră dreptul salariatei de a continua activitatea în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi, decizia de încetare de drept a contractului individual de muncă, în fapt o veritabilă decizie de concediere constând în încetarea obligatorie a activității, chiar dacă această încetare a activității implică acordarea unei pensii, este afectată de nulitate absolută, cu consecința reintegrării salariatei și plata despăgubirilor cuvenite.
În acest caz de încetare a contractului individual de muncă, angajatorul trebuie să emită o decizie prin care va constata încetarea de drept a contractului individual de muncă, în termen de 5 zile lucrătoare de la împlinirea vârstei standard de pensionare și a stagiului minim de cotizare. Decizia emisă de angajator poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare la instanța competentă material și teritorial.
Potrivit Codului muncii, aşadar, în cazul unui salariat care îndeplineşte condiţiile de mai sus, contractul încetează de drept, fără nici o altă formalitate.
Astfel, este legal ca, după pensionare, cel în cauză (pensionarul) să încheie un nou contract de muncă cu acelaşi angajator sau cu un altul, fiind posibil cumulul pensiei cu salariul.
Salariaţii care şi-au desfăşurat activitatea, total sau parţial, în condiţii deosebite de muncă au dreptul la reducerea vârstelor standard de pensionare, ca şi a stagiului de cotizare.
De asemenea, este posibilă pensionarea anticipată şi cea anticipată parţială, cu reducerea vârstelor standard cu cel mult 5 ani.
În aceste din urmă situaţii, precum şi în cea în care salariaţii sunt pensionaţi de invaliditate, încetarea de drept a contractului va interveni doar la data comunicării deciziei de pensionare.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
- a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
- b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
- c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile menţionate anterior, şi următoarele categorii de persoane:
Ä a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
Ä a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;
Ä elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
Ä persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
- de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
- de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
- de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Stagiul de cotizare necesar obținerii unei pensii de invaliditate:
Urmare Deciziei nr. 680/2012 a Curții Constituționale, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile Legii 263/2010, stagiu de cotizare.
Revizuirea medicală: Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
Ä menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
Ä încadrarea în alt grad de invaliditate;
Ä redobândirea capacităţii de muncă. Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care sa emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
Ä prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
Ä au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzute de lege;
Ä au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.
Prevederile art. 118 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 permit pensionarului de invaliditate de grad III să realizeze venituri, dar dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a II-a, prima ipoteză din Codul muncii, în varianta actuală, sunt pe deplin aplicabile, întrucât textul din Legea nr. 263/2010 nu se referă la realizarea unor venituri prin continuarea contractului de muncă. Așadar, la data comunicării către salariat a deciziei de acordare a pensiei de invaliditate gradul III, raporturile de muncă stabilite cu salariatul pensionar încetează de drept, prin efectul legii, independent de voința părților, urmând ca, în situația în care ambele părți convin continuarea/începerea raporturilor de muncă, să intervină un acord expres, manifestat în formă scrisă, așa cum impune textul de lege. Mai mult, în actuala reglementare, faptul că pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională reprezintă doar o facultate pentru pensionar, fără a constitui o obligație legală pentru angajator de a menține postul fostului salariat, mai ales că, în aceeași perioadă în care a intervenit invaliditatea de gradul III a salariatului, angajatorul său se poate confrunta și cu necesitatea de a lua anumite măsuri de politică salarială pentru a face față realităților economice, cum ar fi, de exemplu, concedierea colectivă.
Foto: https://www.freepik.com/