Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în numele membrilor de sindicat ale căror drepturi și interese le apără, îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia coaliţiei care guvernează România de a elimina din Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar un articol pe care îl considerăm fundamental şi de care depinde evoluția învăţământului românesc în următorii ani, articol potrivit căruia “În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea  întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic”.

Transpunerea în practică a acestui articol ar însemna ca un profesor debutant să obţină un venit net de aproximativ 3.900 de lei, mai mic decât  a multor categorii de salariați cu studii inferioare celor ale cadrelor didactice. Prin eliminarea acestui articol înţelegem că în noua lege de salarizare elaborată de către Ministerul Muncii nu se doreşte ca personalului didactic să i se acorde un nivel de salarizare motivant şi în concordanţă cu importanţa activităţii profesionale desfăşurată.

Motivarea resursei umane din învăţământ este condiţia primordială pentru a avea un sistem de educaţie performant în România. Pentru guvernanţi, trebuie să fie un semnal de alarmă serios faptul că în România creşte numărul profesorilor necalificaţi, categorie care nu se regăseşte în nicio ţară membră a UE  şi nu numai.

De asemenea, există semnale că actuala coaliţie nu este de acord nici cu un alt articol, extrem de important, din acest proiect de lege, cel conform căruia “Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă anual, minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.” Considerăm că eliminarea acestui articol ar fi un semnal clar că se doreşte în continuare menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei.

FSLI şi FSE „SPIRU HARET” îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de nerezolvarea problemelor salariale ale personalului nedidactic, cerinţa fiind aceea ca salariile acestei categorii profesionale să fie majorate la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017. Reamintim faptul că aceşti salariaţi au venituri, în medie, de aproximativ 2.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt condamnaţi la sărăcie extremă. Este greu de înţeles de ce Guvernul României amână rezolvarea acestei probleme, având în vedere că impactul bugetar este nesemnificativ.

 FSLI şi FSE „SPIRU HARET” cer de urgenţă Guvernului României să găsească soluţii la următoarele:

1. a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
2. b) identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
3. c) adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;
4. d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
5. e) în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate;
6. f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție;
7. g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
8. h) plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile;
9. i) plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic.

În cazul în care solicitările noastre rămân fără rezolvare, angajaţii din educaţie se pregătesc de următoarele acţiuni de protest: 

1. Pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023;
2. Marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023;
3. Declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai;
4. Alte acțiuni specifice.

Articolul FSLI şi FSE „SPIRU HARET”: Declanşăm greva generală, dacă actuala guvernare continuă să ignore problemele din educaţie ! apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul de ordin de ministru privind structura anului şcolar 2023 – 2024.

Articolul Proiectul de ordin de ministru privind structura anului şcolar 2023 – 2024 – în consultare publică apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prima dezbatere între reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ și ministrul educației privind noul proiect de lege a învățământului a avut ieri, 18 august și a durat peste 3 ore. În cadrul discuțiilor, au fost agreate  5 propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar “România Educată”. Următoarea întâlnire va avea loc pe 23 august.

Potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, măsurile agreate și prezentate mai jos se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern:

1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii.
Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.
Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

2. Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).
Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.
Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.
A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.
Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).
Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.
Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.

4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.
Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.

5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)
Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică. În funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată. Centrul Național de Educație Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive și componenta de programe naționale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele și practicile incluzive.

Articolul 5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educației cu federațiile sindicale! apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației a publicat pe site proiectul Legii învățământului preuniversitar. Acesta se află în dezbatere publică până pe 24 august 2022.

Potrivit ministrului Sorin Mihai Cîmpeanu, începând cu momentul publicării Raportului final al Proiectului Proiectului „România Educată” – în data de 14 iulie 2021 – și până la momentul inițierii celor două proiecte, la nivelul Ministerului Educației și al tuturor instituțiilor din sistemul național de învățământ au fost identificate posibile soluții și mecanisme de implementare, prin raportare la țintele din Raportul „România Educată”. „Mulțumim reprezentanților profesorilor, elevilor și studenților, părinților, mediului asociativ și tuturor celor care au contribuit pe parcursul ultimului an la identificarea soluțiilor și mecanismelor de implementare regăsite în proiectele celor două legi. Mizam, în continuare, pe un feedback expus în mod constructiv privind posibile soluții de îmbunătățire a proiectelor disponibile mai jos.“, a declarat ministrul educației.

Menționăm că acest proect a fost discutat astăzi, într-o primă lectură, în Ședința de Guvern.

Propunerile pot fi transmise pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro, în intervalul 13 iulie – 24 august 2022.

Proietul legii și expunerea de motive pot fi consultate accesând link-urile de mai jos:

Proiect_Lege_invatamant_preuniversitar_Ministerul_Educatiei_2022

Expunere_motive_proiect_Lege_invatamant_preuniversitar_Ministerul_Educatiei_2022

Articolul Ministerul Educației a publicat pe site proiectul Legii învățământului preuniversitar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației a publicat un nou document care prezintă elementele de reformă din cadrul proiectului Legii Învățământului Preuniversitar.

Potrivit informațiilor oferite de ME, finanţarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

Pentru mai multe detalii, accesați documentul de mai jos:

PROIECT ELEMENTE DE REFORMĂ ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Articolul ELEMENTE DE REFORMĂ – Proiect Legea Învățământului Preuniversitar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministrul educatiei, Mihai Sorin Câmpeanu, a prezentat, astăzi, 12 iulie a.c., în conferință de presă, principalele modificare pe care le va aduce noua lege privind învățământul preuniversitar.

Pentru a vedea care sunt modificările propuse de minister, accesați pdf-ul de mai jos:

Sinteza – proiect lege

Articolul Sinteza noului proiect de lege privind învățământul preuniversitar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 48/2022
privind plata diferentelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial. Prima tranșa de bani ar urma să se acorde împreună cu salariul lunii septembrie.

Potrivit actului normativ, în vederea stabilirii diferențelor de drepturi salariale care se cuvin beneficiarilor din învățământul de stat potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022, angajatorii calculeaza diferențele de drepturi salariale pentru intervalul 1 iulie 2017-31 august 2021, astfel:
a) stabilesc salariul de baza pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat prin utilizarea tranșelor de vechime în învățământ prevăzute în Hotărarea Guvernului nr. 38/2017;
b) recalculează drepturile salariale rezultate din stabilirea salariului de baza potrivit lit. a), pentru perioada în care beneficiarul a avut contract de muncă în unitate/instituție, din intervalul 1 iulie 2017-31 august 2021;
c) calculează pentru fiecare beneficiar diferența dintre drepturile salariale lunare recalculate conform lit. b) și cele efectiv plătite, din intervalul 1 iulie 2017-31 august 2021.

Pentru mai multe detalii, consultați Hotărârea de Guvern de mai jos:

HG Drepturi salariale

Articolul HG ul pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferentelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ordinul de ministru care aprobă noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. 

Potrivit Ministerului Educației, comparativ cu actualul regulament (în vigoare până la data de 31 august 2022), elementele de noutate incluse în noul act normativ constau în:

1. Compatibilizarea prevederilor ROFUIP cu structura anului școlar.

2. Reglementarea utilizării catalogului electronic, pentru început, în unități-pilot.

3. Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de către cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

4. Modul de încheiere a situațiilor școlare: la fiecare disciplină se încheie anual o singură medie, calculată ca medie aritmetică din numărul de note acordate pe parcursul anului școlar.

5. Includerea unor reglementări privind nivelul antepreșcolar (creșe).

6. Compatibilizarea modului de organizare și funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar cu legislația primară.

7. Creșterea relevanței formării continue a personalului didactic prin definirea comisiei pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, precizându-se atribuțiile specifice.

8. Precizări privind realizarea transferurilor elevilor.

9. Eliminarea dispozițiilor referitoare la exmatricularea elevilor, având în vedere faptul că dreptul la educație este de ordin constituțional. Prin urmare, măsura exmatriculării va fi posibilă numai pentru învățământul postliceal, care nu are caracter obligatoriu.

10. Eliminarea oricărei dispoziții/trimiteri care dă posibilitatea colectării de fonduri bănești de la părinții elevilor.

Prevederile noului ROFUIP vor intra în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2022.

Mai jos aveti monitorul oficial nr. 675/06.07.2022 în format pdf.

Monitorul Oficial Partea I nr. 675

Articolul Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar a apărut în Monitorul Oficial apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Alianța „O Voce pentru Educație” s-a întâlnit cu liderii celor mai mari două organizații sindicale din învățământ, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“, alături de președintele Consiliului Național al Elevilor și cel al Federației Asociațiilor de Părinți din România pentru o nouă sesiune de lucru privind măsurile de reformă ale noii legi a educație. Cele patru organizații au aderat astfel la misiunea comună a alianței și vor sprijini proactiv reformele legislative, angajând expertiza și interesul lor strategic, pentru a identifica cele mai bune soluții pentru o educație de calitate și șanse egale pentru fiecare elev din România. 

Măsurile discutate și propuse în noua sesiune de lucru sunt, printre altele, depolitizarea sistemului școlar, îmbunătățirea statutului de profesor și modernizarea carierei didactice, digitalizarea sistemului preuniversitar și creșterea nivelului de autonomie a unităților de învățământ din perspectiva guvernanței.

„Întâlnirea avută cu reprezentanții alianței „O Voce pentru Educație“ îmi dă speranța că împreună putem găsi cele mai bune soluții pentru școala românească. Învățământul românesc trebuie reformat, însă nu numai pe hârtie, iar pentru a implementa schimbările propuse este nevoie de finanțare corespunzătoare. Sper ca împreună să reușim să determinăm clasa politică să investească în educație“, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președinte Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“.

„Activitatea desfășurată de reprezentanții FSLI alături de organizațiile non-guvernamentale implicate în domeniul educației creează premisele unei schimbări reale pentru creșterea statutului profesorului  în societate – pilon important pentru asigurarea reușitei școlare pentru fiecare elev. Suntem conștienți că împreună: elevi, profesori, părinți și societate civilă avem forța necesară de a reda școlii adevăratul rol în societate. În toate capitolele care au fost abordate (dezvoltarea carierei și parcursului profesional, evaluarea, digitalizarea) am reușit să ne armonizăm punctele de vedere. Este evident că orice schimbare este posibilă cu o investiție corespunzătoare în acest domeniu strategic care este educația, de aceea considerăm că este importantă alianța dintre ,,O Voce pentru Educație” cu reprezentanții profesorilor din România prin sindicatele reprezentative din învățământ, reprezentanții elevilor și ai părinților. Este o voce puternică a întregii societăți pentru susținerea educației pentru viitor”, a spus Simion Hancescu, Președinte – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ.

„De mult mi-am dorit ca schimbările din sistemul educațional să aibă în prim plan managementul sistemului privat, bazat pe experiență, profesionalism, competiție – în sensul valorii adăugate – și pe soluții permanente de atragerea de fonduri suplimentare. Se pare că se formează o VOCE – antreprenori, societatea civilă (elevi și părinți), sindicate, ONG-uri – care să conteze cu adevărat la nivelul reformei mult așteptate”, a spus Iulian Cristache, președinte Federația Asociațiilor de Părinți din România.

„Educația din România are nevoie de o reformă reală, curajoasă și de substanță, care să se bucure de o largă susținere din partea tuturor organizațiilor relevante din educație, mai ales după doi ani pandemici, care au schimbat radical paradigma învățământului românesc. Consiliul Național al Elevilor se va implica activ în alianța O Voce pentru Educație, astfel încât propunerile, în forma lor finală, să răspundă cu adevărat nevoilor elevilor” a declarat  Robert Avram, președinte Consiliului Național al Elevilor.

„Sunt surprins plăcut de deschiderea partenerilor noștri și nivelul ridicat la care conversațiile au avut loc. Sunt niște parteneriate strategice, iar colaborarea noastră este critică pentru a ne asigura că atât companiile, cât și partenerii din societatea civilă integrează propunerile lor”, a declarat Dragoș Anastasiu, președinte Eurolines și reprezentant „O Voce pentru Educație”.

Alianța a propus atât Ministerului Educației, cât și Administrației Prezidențiale mai multe teme de reformă, care sprijină modernizarea educației pe 10 teme stringente de reformă, care au fost selectate pentru a contribui la modernizarea educației din România: (1) Cariera didactică și parcursul profesional al cadrelor didactice, (2) Management școlar și guvernanța sistemului de educație, (3) Finanțare, (4) Curriculum (abordări curriculare pentru susținerea dezvoltării competențelor relevante în societatea actuală – literație, STEM și SEL – social and emotional learning), (5) Evaluarea rezultatelor învățării, (6) Alfabetizare funcțională, (7) Educație incluzivă, (8) Digitalizare, (9) Învățământ dual (10) Infrastructură.

Demersul inițiat de alianța „O Voce pentru Educație” va continuă în ritm susținut sub forma unor grupuri tematice de lucru. Alianța s-a constituit în luna aprilie și este formată din organizații non-profit din domeniul educației și cele mai importante companii din România, reprezentând 50% din PIB-ul României.

Despre „O Voce pentru Educație”

„O Voce pentru Educație” este o alianță constituită cu scopul de a contribui la reformarea sistemului de învățământ din România, în contextul publicării unui nou proiect de lege a educației (2022). Alianța reprezintă o parte a societății civile și este formată din actori  relevanți, cu experiență și pricepere în educație: organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de business.

Evenimentul de lansare a alianței „O Voce pentru Educație” a avut loc în data de 13 aprilie a.c. la București, cu participarea ministrului educației Sorin Mihai Cîmpeanu și a vizat măsurile de reformă ale noii legi a educației. Au participat 180 de reprezentanți ai celor mai importante organizații din business și educație – printre care Coaliția pentru Dezvoltarea României, Confederația Patronală Concordia, UNICEF, Consiliul Național al Elevilor, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, alături de ministrul educației, Sorin Mihai Cîmpeanu și echipa Ministerului.

Articolul Sindicate, părinți, elevi și ONG-uri – O voce pentru reforma în educație apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prof. Drnd.: Anghel Elisabeta Elena

Abstract

Acest studiu a examinat efectul dizabilității intelectuale asupra limbajului și psihomotricității  în sindromul Down. Copiii au fost testați, atât în ceea ce privește limbajul, pornind de la comprehensiune, emitere sunet, silabă și cuvânt, cât și teste de psihomotricitate care au vizat orientarea spațială, precum și elementele de motricitate fină și grosieră. Cei 74 de subiecți cu sindrom Down, în vârstă de 8-11 ani au fost testați atât în cabinetul logopedic cât și pe parcursul activităților de la clasă de către profesorul de psihopedagogie specială. Analiza la nivelul comprehensiunii dar și asocierii prin acționarea structurilor gândirii rezultă în legătura de necontestat a limbajului cu gândirea – cogniția superioară a inteligenței umane. Constatările, în ceea ce privește încercările de decodare parțială a sunetelor, sunt rezolvate la nivel de cuvânt fonologic, se poate concluziona că familiarizarea cu forma rostită a unui cuvânt nou poate ajuta copiii în achiziționarea cititului. Acest lucru poate fi deosebit de important pentru copiii cu Sindromul Down și alte grupuri de copii cu abilități slabe de decodare.

Sindromul Down a existat de la începutul omenirii, dar a fost descris știinţific în literatura de specialitate, abia în 1866 de către medicul englez John Langdon Down, denumindu-l idioţenie mongoloidă sau mongolism, în urma observațiilor realizate în instituții de boli mentale, referindu-se la asemănările superficiale existente între aceste persoane și rasa asiatică. Termenul este eronat, deoarece toți copiii afectați de acest sindrom, inclusiv cel din populațiile asiatice, prezintă aceleași aspecte fenotipice; în concluzie aceleași caracteristici observabile şi cuantificabile controlate de o genă.  Mulţi ani de-a rândul acești copii au beneficiat doar de îngrijire şi atenţie, deoarece specialiştii şi familiile lor credeau că toţi copiii şi adulţii cu sindrom Down sunt incapabili să învețe [2].

Sindromul Down sau monogolismul reprezintă o afecțiune permanentă în cadrul căreia o persoană se naște cu anumite trăsături fizice distincte, de exemplu facies aplatizat, gât scurt şi un grad de întârziere mintală (retard mental). Deşi sindromul Down este permanent, majoritatea pacienților pot duce o viață normală, activă. Beneficiind de îngrijire adecvată şi ajutorul de care au nevoie, copiii cu sindrom Down pot avea creştere şi dezvoltare spectaculoasă şi pot trăi până în jurul vârstei de 60 ani [3].

Sindromul Down (SD) este un tip de anomalie cromozomială care provoacă o serie de probleme fizice, simptome intelectuale şi clinice, care afectează indivizi de diferite rase, grupuri etnice și clasele socioeconomice. Deşi clinic prezentarea poate varia, este posibil de prezis modificări structurale ale sistemului nervos central, boli cardiace congenitale, imunodeficiență, tulburări metabolice, probleme gastrointestinale și de asemenea fenotipul fizic caracteristic, printre altele [3].

Modificările găsite în diferite zone de dezvoltare nu sunt întotdeauna proporționale deși fiecare zonă influențează și este influențată una de alta.  Astfel de modificări interferează direct cu exploatarea mediului, determinând o reducere crucială de stimuli și experiențe pentru dezvoltarea limbajului, cogniției și socializării.

Dezvoltarea cognitivă a copiilor cu SD pare a fi caracterizată prin diferențe între indivizi. Sunt de așteptat în principal, modificări ale abilităților motrice, datorită modificărilor neuroanatomice şi fiziologice care provoacă hipotonie musculară, dar toate acestea nu vor fi o piedică în dezvoltarea unor abilități și deprinderi în diverse domenii, cum ar fi industria ospitalității [5].

În opinia generală, vorbirea și dezvoltarea limbajului sunt absolut esențiale pentru dezvoltarea cognitivă a tuturor copiilor.  Prin urmare, dezvoltarea vocabularului este foarte importantă; numărul de cuvinte pe care un copil îl știe atunci când acesta intră la școală, va avea o influență semnificativă cu privire la progresele sale cognitive.  Limbajul contribuie la dezvoltarea gândirii și raționamentului; creierul uman are o abilitate remarcabilă de a învăța limba vorbită cu o ușurință uimitoare și apoi să utilizeze limbajul pentru activități mentale [1]. Gândirea, raționamentul și amintirea sunt de obicei efectuate în minte ca discursul tăcut. Rezultă așadar, că orice copil cu întârziere semnificativă în dobândirea limbajului va avea întârziate orice capacitatea de a folosi aceste procese cognitive. Deși întârziat, aproape toți copiii cu sindrom Down, vor folosi limbajul ca mijloc principal de comunicare. Utilizarea semnelor în primii ani de viață îi va ajuta să progreseze, dar pentru cei mai mulți copii semnele sunt folosite ca o punte pentru a vorbi,  nu de a reda un limbaj mimico-gestual [4].

În conformitate cu cele menționate, s-a analizat – pe parcursul unui an școlar, dezvoltarea limbajului la copii cu sindrom Down școlari mici prin aplicarea unor teste și probe cu importanță în depistarea tulburărilor de limbaj. S-au aplicat teste standardizate, dar metoda de bază a fost observarea pe parcursul unui an școlar, atât în activități sincron – prin intermediul activităților on line, cât și fizic în cabinete logopedice din școlile speciale.

În cele ce urmează se va prezenta o cercetare realizată pe un  lot de 74 de copii cu Sindrom Down, cu vârste cuprinse între 8-11 ani, școlarizați în învățământul special din Municipiul București. Subiecții au fost selectați în funcție de diagnosticul neuropsihiatric și genetic, realizat de către autoritățile specializate, diagnostic regăsit în dosarul de înscriere în învățământul special. Din totalul lotului de cercetare, 46 reprezintă numărul băieților, iar 28 reprezintă numărul fetelor. Repartizarea pe vârste este prezentată în tabelul de mai jos.

În baza obiectivului de cercetare: depistarea tulburării de vorbire a copiilor cu sindrom Down la nivelul de vârstă a școlarității mici, 8-11 ani, s-au aplicat următoarele teste și probe:

• testul pentru evaluarea predispozițiilor lexice – Fayasse;
• proba de vocabular Rey;
• proba de evaluare a abilităților fonologice;
• protocoalele de consemnare individuală și fișele de progres.

Se observă un grad ridicat de tulburare a lexiei la copiii cu sindrom Down. Testul pentru evaluarea predispozițiilor lexice – Fayasse se centrează pe depistarea posibilelor disfuncții și predispoziții lexice, urmărind dezvoltarea motrică și psihomotrică de la: urmărirea cu privirea până la  clasificare și seriere. Fayasse propune opt itemi principali, care sunt importanți în evaluarea actului lexic; fiecare item pornește de la un punctaj de 100%, diminuându-se proporțional cu lipsa realizării  unui sub-item.

La proba de vocabular Rey, se presupune asocierea de două elemente unei categorii indicată de cercetător, prin verbalizarea acestora. Acesta se adresează unei categorii de vârstă cuprinsă între 6 – 18 ani. Analiza la nivelul comprehensiunii dar și asocierii prin acționarea structurilor gândirii, rezultă în legătura de necontestat a limbajului cu gândirea – cogniția superioară a inteligenței umane.

Pentru o viziune de ansamblu asupra gradului de afectare a limbajului la copiii cu sindrom Down s-au adăugat rezultatele obținute în urma aplicării probei de vocabular Rey.

Copiii cu sindrom Down au de obicei, un profil inegal în ceea ce privește comportamentul social, abilitățile cognitive și dezvoltarea limbajului, neavând un profil de întârziere egal în toate domeniile, au un profil de puncte tari și puncte slabe. De exemplu, atât dezvoltarea socială cât și înțelegerea socială sunt de obicei puncte forte pentru copiii cu SD, în timp ce dezvoltarea limbajului vorbit reprezintă o slăbiciune. Există acum dovezi consistente că acești copii au un profil de discurs specific și întârziere în raport cu limba lor non-verbală și vârsta mentală. Există diferențe considerabile individuale în ratele de progres, dar profilul general specific este, de obicei evident pentru toți copiii cu sindromul Down.

Rezultatele obținute în urma aplicării probei de fonologie, vor completa tabloul afectării limbajului la copiii cu sindrom Down. Conștiința fonologică este un tip de cunoaștere metalingvistică, ce presupune abilitatea de a identifica și manipula segmentele limbajului oral, de la sunete, silabe, cuvinte la propoziții, precum și alte aspecte ale limbajului oral (cum ar fi rima) cu impact asupra semnificației cuvintelor. [Burlea, 2007]. Conștiința fonologică înglobează, astfel, noțiunea de auz fonematic și presupune  capacitatea de diferențiere auditivă a sunetelor, care face posibilă discriminarea lor în vorbire, capacitatea de a percepe fonemele în secvențialitatea producerii lor, dar și abilitatea de a înțelege că propozițiile sunt formate din cuvinte, cuvintele se pot despărți în silabe, cuvintele pot rima, pot începe sau se pot termina cu același sunet, cuvintele sunt formate din foneme distincte, fonemele pot fi manipulate după variate reguli, cu scopul obținerii altor cuvinte cu sens, prin eliminarea, adăugarea, inversarea sau substituirea unui fonem în cuvânt. Copiii cu SD au prezentat o performanță inferioară. Limba joacă un rol esențial în viața oricărui subiect.

În diferitele sale modalități, limbajul ajută la interacţiunea cu celălalt şi în inserţia socială dar și participarea la activități și practici sociale, printre alte. Astfel, studiind dezvoltarea limbajului copiilor cu SD, favorizează creşterea ştiinţifică a unei perioade importante care este supusă mai multor modificări intrinseci ale sindromului pentru a cultiva educațional, clinic și practicile sociale cu această populaţie. Din studiile la nivel național referitor la cunoștințele despre dezvoltarea limbajului în SD, s-au găsit studii, care au semnalat câteva implicații: Copiii cu SD au un deficit de dezvoltare de limbaj și simbolism, ca sistem de simboluri; cu toate acestea, există o evoluţie a acestor aspecte odată cu înaintarea în vârstă şi cu stimularea vorbirii, a limbajului. Prin urmare, logopedia timpurie este importantă pentru a favoriza optim dezvoltarea lingvistică și cognitivă. Există o predominanță a utilizării gesturilor în procesul de dezvoltare a limbajului, și preferință pentru utilizarea producţiilor gestuale în contexte atipice şi producţii verbale în contexte care sunt familiare copilului observat. Prin urmare, este importantă stimularea limbajului și promovarea multor tipuri de producţie lingvistică astfel încât subiectul cu SD să devină mai autonom și mai participativ comunicator în orice mediu în care intră.

Așadar, este necesar să se ajusteze activitatea dialogată pentru a garanta interacţiunea  copilului cu SD. Astfel, subiecții lor de interacțiune ar trebui să fie preocupați de acest lucru și să se gândească la strategii care facilitează acest proces.  Copiii cu SD au mai multe dificultăți de răspuns, în special la cereri verbale. Așadar, subiecții în interacțiune cu copilul cu SD ar trebui să folosească forme variate de comunicare, nu doar forme verbale, pentru a promova o mai bună înțelegere de către individul cu sindrom. Interacțiunea dintre familie și copilul cu SD tinde să nu se îmbunătățească odată cu avansarea în vârstă. Prin urmare, logopedul ar trebui să ghideze familiile copiilor cu SD, oferind subvenții explicite și instrucțiuni care favorizează îmbunătățirea relațiilor din familia copilului, interacţiunea şi continuitatea limbajului și a comunicării orale.

Bibliografie

1. LIMA I. L.B, DELGADO I. C., CAVALCANTE M. C. B., Language development in Down syndrome: literature analysis, [citat la 05 noiembrie 2021], disponibil la https://www.researchgate.net/publication/321823180_Language_development_in_Down_syndrome_literature_analysis;
2. BUCKLEY S., LE PREVOST P., Vorbire și limbaj terapie pentru copiii cu sindromul Down, [citat la 04 noiembrie 2021], disponibil la: https://xdocs.ro/doc/vorbire-i-limbaj-terapie-pentru-copiii-cu-sindromul-down-jvod1l6er7o6;
3. MOLDOVAN I. I., Dezvoltarea neuropsihică și motorie a copilului cu sindrom Down, Universitatea de medicină și farmacie Târgu Mureș, Facultatea de medicină, Lucrare de licență, Târgu Mureș, 2016
4. BURGOYNE K., DUFF F., SNOWLING M., BUCKLEY S., HULME C., Training phoneme blending skills in children with Down syndrome, în Child Language Teaching and Therapy 29(3) 273 – 290/ 2013, DOI:10.1177/0265659012474674;
5. *** Nazarcea Grup, Fundația Special Olympics România, Asociația Sindrom Down București, Asociația Well România, Sindrom Down, [citat la 04 noiembrie 2021], disponibil la: https://shiftvieti.ro/wp-content/uploads/2019/03/Sindrom_Down.fin_.pdf;

Articolul Dezvoltarea limbajului la copilul școlar mic cu sindrom DOWN apare prima dată în Promovăm educația de calitate.