Federațiile sindicale din învățământul preuniversitar acuză Guvernul de un „abuz fără precedent” și de subminarea statului de drept, după ce Executivul a decis, printr-o ordonanță de urgență, să amâne până în 2026 plata unor sume de bani câștigate de profesori în instanță. Ca răspuns, sindicaliștii anunță pichetarea Ministerului de Finanțe.

Într-un comunicat de presă, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) condamnă ferm decizia Guvernului de a amâna plata tranșelor aferente hotărârilor judecătorești. Măsura, oficializată prin articolul XVIII din OUG 52/2025, publicată în Monitorul Oficial joi, 2 octombrie 2025, anulează plățile care ar fi trebuit efectuate odată cu salariile pentru luna septembrie.

Sindicatele subliniază că această hotărâre este cu atât mai revoltătoare cu cât, în luna septembrie, școlile au finalizat toate calculele necesare, iar fondurile se aflau deja în conturile inspectoratelor școlare. Mai mult, cadrele didactice fuseseră anunțate că își vor primi drepturile salariale restante, așteptate de ani de zile.

„Considerăm că ceea ce face Executivul este fără precedent și că România nu mai este un stat de drept! Suntem în plină „dictatură guvernamentală“!”, se arată în comunicatul semnat de liderii Marius Ovidiu Nistor (FSE „SPIRU HARET”) și Simion Hancescu (FSLI).

Liderii sindicali reamintesc că aceste sume nu reprezintă un „cadou” din partea statului, ci drepturi de natură salarială recunoscute de justiție. Ei precizează că toate sumele câștigate în instanță de sindicate pentru membrii lor în ultimii 15 ani au fost supuse unor eșalonări succesive impuse tot de Guvern.

Decizia actuală este văzută ca „o continuare a bătăii de joc la adresa salariaţilor din învăţământ”, fiind pusă în contextul altor măsuri considerate „iresponsabile” luate împotriva sistemului de educație.

Cele două federații solicită deblocarea imediată a plăților către toți salariații îndreptățiți și avertizează că „refuzul Executivului de a acorda drepturile legitime colegilor noștri nu va rămâne fără consecințe!”.

Ca primă măsură, sindicatele au înștiințat Primăria Municipiului București cu privire la organizarea unui pichet la sediul Ministerului de Finanțe, marți, 7 octombrie, începând cu ora 11:00.

Articolul Executivul a amânat cu un an plata hotărârilor judecătoreşti! apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Hotărârea Guvernului nr.  64/2025 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. V alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice

Dată act: 20-feb-2025

Emitent: Guvernul

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. V alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor art. V alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ION-MARCEL CIOLACU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

Marian Neacşu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor,

Tanczos Barna

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Marian-Cătălin Predoiu

Ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale,

Simona Bucura-Oprescu

Ministrul sănătăţii,

Adriana Pistol,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Traian Laurenţiu Hristea,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,

Cseke Attila-Zoltan

 ANEXĂ:

Normele de aplicare a prevederilor art. V alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice

Art. 1. Prezentele norme stabilesc procedura privind decontarea achiziţiei de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană, de către angajatori.

Art. 2. Dispoziţiile prezentelor norme se aplică lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare, pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.

Art. 3. În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) angajator – autorităţile şi instituţiile publice la care se face referire în art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice;

b) dispozitiv de corecţie special – dispozitiv, inclusiv ochelarii de vedere, care vizează corectarea optică pentru distanţă intermediară sau prevenirea dificultăţilor vizuale în raport cu o activitate, la un post de lucru, care implică un echipament cu ecran de vizualizare, constatate în urma examenului prevăzut la art.  13^**) din Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

c) echipament cu ecran de vizualizare – are semnificaţia prevăzută la art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 028/2006;

[HG nr. 1028/2006: Art. 4 În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) echipament cu ecran de vizualizare – ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit;]

d) lucrător – personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, la care se face referire în art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice;

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în aplicarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, vor deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru achiziţia de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană.

(2) Lucrătorii din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice beneficiază de dreptul prevăzut la alin. (1) în baza rezultatelor examenului oftalmologic care atestă faptul că pentru desfăşurarea activităţii este necesară folosirea de dispozitive de corecţie speciale sau, după caz, este necesară modificarea celor utilizate la momentul examinării.]

e) post de lucru – are semnificaţia prevăzută la art. 4 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 028/2006.

[HG nr. 1028/2006: Art. 4 În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: b) post de lucru – ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;]

 Art. 4. Obligaţia decontării achiziţiei de dispozitive de corecţie speciale revine angajatorului, care trebuie să respecte prevederile art. 5-15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006.^**)

Art. 5 (1) Lucrătorii trebuie să beneficieze de o supraveghere adecvată a sănătăţii, care să aibă în vedere riscurile pe care le implică activitatea, la un post de lucru, cu un echipament cu ecran de vizualizare.

(2) Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor este asigurată de angajator şi se efectuează de către medicii de medicina muncii, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6 (1) Medicii de medicina muncii, în baza fişei de identificare a factorilor de risc profesional semnate de angajator, dispun efectuarea de către lucrători a unui examen al ochilor şi al vederii, un screening vizual, cu ocazia controlului medical la angajare, periodic şi ori de câte ori apar probleme vizuale care ar putea fi puse în legătură cu activitatea care implică un echipament cu ecran de vizualizare.

(2) În situaţia în care medicul de medicina muncii constată, în urma examenului prevăzut la alin. (1), probleme vizuale care necesită un examen oftalmologic specializat, acesta trimite lucrătorii la medicul oftalmolog, pentru realizarea examinării respective.

(3) Medicul oftalmolog constată dacă este necesară prevenirea unor probleme vizuale sau dacă există probleme vizuale care necesită corecţie optică pentru vederea intermediară pe parcursul activităţii ce implică lucrul cu un echipament cu ecran de vizualizare şi recomandă, atunci când este cazul, folosirea unui dispozitiv de corecţie special definit la art. 3 lit. b).

(4) Pe baza constatării medicului oftalmolog a problemelor vizuale care necesită corecţie optică pentru vederea intermediară pe parcursul activităţii, la un post de lucru, ce implică lucrul cu un echipament cu ecran de vizualizare, medicul de medicina muncii va consemna în fişa de aptitudine profesională recomandarea medicului oftalmolog privind utilizarea unui dispozitiv de corecţie special.

Art. 7 (1) Decontarea de către angajator a dispozitivelor de corecţie speciale are la bază recomandarea medicului de medicina muncii, emisă pe baza rezultatelor examenului oftalmologic care atestă faptul că pentru desfăşurarea activităţii este necesară folosirea de dispozitive de corecţie speciale, şi poate acoperi cheltuielile lucrătorului ocazionate de:

a) necesitatea folosirii pentru prima oară de către lucrători a dispozitivelor de corecţie speciale;

b) necesitatea modificării dioptriei lentilelor dispozitivelor de corecţie speciale purtate de lucrători;

c) necesitatea schimbării ramelor sau a lentilelor, în cazul deteriorării datorate uzurii normale a acestora, dar nu mai devreme de un an de la data decontării anterioare.

(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), angajatorul decontează maximum 500 lei/persoană.

(3) În situaţia în care costul de achiziţie a dispozitivului de corecţie special, dovedit de lucrător cu documente justificative de plată, este mai mic de 500 lei/persoană, angajatorul va deconta acest cost.

Art. 8. Documentele justificative în baza cărora se efectuează decontarea sunt următoarele:

a) recomandarea medicului de medicina muncii şi rezultatele examenului oftalmologic prevăzute la art. 7;

b) factură fiscală;

c) bon fiscal sau extras de cont pentru plăţile efectuate prin virament bancar.

 Art. 9. Angajatorii, aşa cum sunt definiţi la art. 3 lit. a), pot emite acte administrative care să asigure punerea în aplicare a prevederilor prezentelor norme.

________________________

Note:

*) Hotărârea Guvernului nr. 64/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 165/25.II.2025

**) Art. 5-15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006, la care se face trimitere în cuprinsul art. 4 și art. 3 lit. b) din Norme:

 Obligaţiile angajatorilor

Art. 5. Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.

Art. 6. Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza analizei care face obiectul art. 5, ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor identificate.

Art. 7. Angajatorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca posturile de lucru să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 8. Angajatorul trebuie să planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare.

CAPITOLUL III: Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor

Art. 9 (1) Cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii trebuie să fie informaţi asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la postul de lucru, în special asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru, măsuri implementate conform art. 5, 6, 8 şi 12-16.

(2)Lucrătorii sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate luate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 10. Fără a aduce atingere prevederilor art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006, fiecare lucrător trebuie să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifică semnificativ.

Art. 11. Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele la care se face referire în prezenta hotărâre se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.

CAPITOLUL IV: Protecţia ochilor şi a vederii

Art. 12. Lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competenţa necesară:

1. a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
2. b) ulterior, la intervale regulate;
3. c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.

Art. 13. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologie, dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 arată că acesta este necesar.

Art. 14. Dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arată că este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.

Art. 15. Măsurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie să implice în nici un caz costuri financiare pentru lucrători.

Articolul Adnotări privind Normele pentru decontarea dispozitivelor de corecție speciale în limita a 500 de lei apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Guvernul României a aprobat în ședința de ieri, 20 februarie 2025, Hotărârea privind procedura de decontare a achiziției de dispozitive de corecție speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană, de către angajatori.

Potrivit anexei Hotărârii de Guvern,  termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) angajator – autoritățile și instituțiile publice la care se face referire în art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum și reglementarea unor aspecte organizatorice;

b) dispozitiv de corecție special – dispozitiv, inclusiv ochelarii de vedere, care vizează corectarea optică pentru distanță intermediară sau prevenirea dificultăților vizuale în raport cu o activitate, la un post de lucru, care implică un echipament cu ecran de vizualizare, constatate în urma examenului prevăzut la art.13 din Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

c) echipament cu ecran de vizualizare – are semnificația prevăzută în art.4 litera a) din Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 ;

d) lucrător – personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, la care se face referire în art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum și reglementarea unor aspecte organizatorice;

e) post de lucru – are semnificația prevăzută în art.4 litera b) din Hotărârea Guvernului nr.1028/2006.

Obligația decontării achiziției de dispozitive de corecție speciale revine angajatorului, care trebuie să respecte prevederile art.5 –15 din Hotărârea Guvernului nr.1028/2006.

Decontarea de către angajator a dispozitivelor de corecție speciale are la bază recomandarea medicului de medicina muncii, emisă pe baza rezultatelor examenului oftalmologic care atestă faptul că, pentru desfășurarea activității este necesară folosirea de dispozitive de corecție speciale, și poate acoperi cheltuielile lucrătorului ocazionate de:
a) necesitatea folosirii pentru prima oară de către lucrători a dispozitivelor de corecție speciale;
b) necesitatea modificării dioptriei lentilelor dispozitivelor de corecție speciale purtate de lucrători;
c) necesitatea schimbării ramelor sau a lentilelor, în cazul deteriorării datorate uzurii normale a acestora, dar nu mai devreme de un an de la data decontării anterioare.

Documentele justificative în baza cărora se efectuează decontarea sunt următoarele:
a) recomandarea medicului de medicina muncii și rezultatele examenului oftalmologic prevăzute la art.7;
b) factură fiscală;
c) bon fiscal sau extras de cont pentru plățile efectuate prin virament bancar.

Mai jos aveți HG-ul în forma discutată în Sedința de Guvern și Anexa.

Hotărârea de Guvern

Anexa

Articolul Guvernul a aprobat HG-ul cu normele de aplicare pentru decontarea ochelarilor în limita a 500 de lei apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Guvernul României a stabilit prin Horărârea de Guvern nr.2/2025 ca pentru personalul din sistemul bugetar ziua de 2 mai 2025 să fie zi liberă.

Pentru recuperarea zilei de muncă stabilite ca zi liberă potrivit alin. (1), instituțiile și autoritățile publice își vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități și instituții publice.

Articolul 2 mai, zi liberă pentru angajați apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).

Descarcă proiectul de aici: Proiect_Min_Edu_ROFUIP_2024

Potrivit ME, principalele reglementări/modificări vizează:

• Continuarea procesului de digitalizare și valorificarea oportunităților pe care le oferă instrumentele digitale prin:
  • menținerea posibilității suspendării cursurilor cu prezență fizică în situații excepționale, cu introducerea clară a prevederii conform căreia, în aceste situații, activitatea se poate desfășura în format online sau hibrid;
  • introducerea posibilității ca ședințele consiliului de administrație/ale consiliului profesoral să se poată desfășura în format hibrid sau online, fără condiționare de existența unor situații excepționale;
  • introducerea posibilității ca, în funcție de resursele existente la nivelul unității de învățământ, documentele manageriale, precum și alte documente elaborate de comisiile constituite la nivelul unității de învățământ să fie stocate în format digital.

• Integrarea feedbackului primit în discuțiile cu directorii prin:
  • introducerea prevederii conform căreia, la finalul fiecărui interval de cursuri/modul de învățare, se acordă câte o notă/un calificativ la purtare, prin care sunt evaluate  comportamentul elevului, precum și respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învățământ;

Media la purtare rezultată la finalul anului școlar ca medie a notelor acordate pentru fiecare interval de învățare se diminuează în mod corespunzător, în cazul elevilor care au înregistrat un număr de absențe nemotivate, conform prevederilor în vigoare.

• Mai multă transparență și îmbunătățirea comunicării dintre școală și beneficiarii direcți și indirecți ai educației prin:
  • introducerea obligativității ca formațiunile de studiu să se constituie prin distribuția aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu, conform procedurii în vigoare;
  • introducerea prevederii conform căreia, în funcțiile de director rămase vacante, conducerea este asigurată de un cadru didactic numit prin decizia inspectorului școlar general după consultarea consiliului profesoral al unității de învățământ;
  • introducerea interdicției ca personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar să desfășoare activități de pregătire suplimentară contra cost cu elevii de la clasele la care este încadrat;
  • introducerea prevederii conform căreia unitățile de învățământ preuniversitar și unitățile de educație extrașcolară vor publica pe site-urile proprii și prin orice altă formă de comunicare publică de care dispun autorizația de securitate la incendiu, precum și  autorizația sanitară de funcționare sau, în cazul în care aceste autorizații nu sunt deținute de către școală, vor informa în acest sens.
  • introducerea prevederii prin care, pentru a asigura legătura părinților copiilor cu unitatea de învățământ, la nivelul unității de învățământ se va decide un program flexibil al compartimentului Secretariat, astfel încât să se asigure comunicarea cu părinții în intervalul orar 8.00-9.00, respectiv 16.00-18.00, cel puțin două zile pe săptămână.

• Îmbunătățirea accesului la educație prin:
  • introducerea prevederii prin care unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal. Proiectul de ROFUIP conține, ca anexă, normele metodologice pentru înmatricularea persoanelor care nu dețin un cod numeric personal.
  • introducerea prevederii prin care, la cererea părintelui elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, inspectoratul școlar organizează grupe de acomodare, ce au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și în integrarea în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.
• Mai mult sprijin pentru orientare școlară/în carieră prin introducerea prevederii conform căreia, la finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele vor emite, pentru fiecare elev, câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară și, în cazul absolvenților de învățământ liceal, posibilitatea emiterii unei recomandări sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă. Recomandările sunt consultative.
• Încurajarea școlilor să deruleze proiecte europene, prin introducerea prevederii conform căreia, în unitățile de învățământ preuniversitar în care se derulează mai mult de trei programe ale UE în domeniul educației, directorul să poată numi, după consultarea consiliului profesoral, un cadru didactic coordonator pentru proiecte educaționale europene.

În același timp, au fost introduse:

• Precizări privind încadrarea elevilor în situație de abandon școlar/risc de abandon școlar;
• Prevederi privind protejarea dreptului la educație și combaterea abandonului școlar al elevelor gravide/elevilor părinți, precum posibilitatea, pentru aceștia, de a beneficia, pe perioada de îngrijire a copilului, de rezervarea locului în unitatea de învățământ în care sunt școlarizați, la solicitarea părintelui sau a elevilor majori.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectele supuse consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile lucrătoare (de la data publicării) pe adresa de e-mail consultari.publice@edu.gov.ro. 

Articolul Noul ROFUIP, în dezbatere publică apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Guvernul României a aprobat Ordonanța de urgență nr. 53/23 mai 2024 potrivit căreia angajații din sectorul bugetar, care își achiziționează dispozitive de corecție speciale, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru vor putea deconta o parte din aceste cheltuieli. Potrivit actului normativ, suma decontată nu poate depăși 500 de lei /persoană.

Salariații beneficiază de acest drept în baza rezultatelor examenului oftalmologic care atestă faptul că pentru desfășurarea activității este necesară folosirea de dispozitive de corecție speciale sau, după caz, este necesară modificarea celor utilizate la momentul examinării.

Normele  de  aplicare  a  prevederilor OUG 53/2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarități Sociale și a Ministerului Finanțelor.

Menționăm că OUG 53/2024 a fost publicată Monitorul Oficial nr. 484/24.V.2024.

Foto: https://www.freepik.com/

OUG 500 de lei ochelari 1

Articolul Salariații vor putea beneficia de decontarea a 500 de lei din valoarea ochelarilor de vedere apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Elena Comșiț

                                                           Secretar șef la Colegiul Național ,,Radu Negru” Făgăraș

Îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, de la data comunicării deciziei de pensionare. (Art.56, alin.(1). lit.c).)

Această situație de încetare are în vedere cazul de încetare de drept a contractului individual de muncă la momentul la care salariatul a atins vârsta standard și stagiul minim de cotizare pentru pensionare.

Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, acesta este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Așa cum este redactat textul din Codul muncii, în această situație, contractul individual de muncă încetează de drept la data la care s‑a constatat îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare (vârsta standard și stagiul minim de cotizare, de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați).

Potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) în forma modificată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 387/2018 si a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 96/2018 contractul individual de muncă existent încetează de drept „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepțional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 60 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani”.

În forma anterioară adoptării O.U.G. nr. 96/2018 art. 56 alin. (1) lit. c) Codul  muncii stabilea că încetarea contractului individual de muncă are loc „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”, fără a se face vreo distincție între femeile salariat și bărbații salariat. În schimb, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în funcție de sexul persoanei salariate, contractul individual de muncă înceta la vârsta de 63 de ani pentru femei și, respectiv, 65 de ani pentru bărbați.

Așadar, cu privire la aceste aspect, prin Decizia nr. 387/2018 Curtea Constituțională a decis că „sunt constituționale în măsura în care sintagma «condiții de vârstă standard» nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani”.

Prin O.U.G. nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, teza I a art. 56 alin. (1) lit. c) a fost modificată prin acordarea dreptului salariatei de a opta în scris pentru continuarea raporturilor de muncă, în termen de 60 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani.

Excepțional, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 387/2018, precum și la modificările și completările aduse de O.U.G. nr. 96/2018, dacă salariata, în termen legal, își exprimă în scris opțiunea și disponibilitatea expresă privind continuarea raporturilor de muncă până la vârsta standard prevăzută pentru bărbați, angajatorul trebuie să dea curs acestei solicitări și să amâne emiterea deciziei de încetare a contractului de muncă până la echivalentul vârstei de pensionare prevăzută pentru bărbați sau până la vârsta indicată în solicitarea scrisă de către femeia salariat. Solicitarea de continuare a activității și după vârsta standard de pensionare prevăzută pentru femei trebuie înregistrată la angajator cu 60 de zile calendaristice anterior acestei date, pasivitatea salariatei, tardivitatea depunerii cererii scrise și/sau lipsa unei opțiuni exprese a acesteia neputând fi imputate angajatorului.

În cazul în care unitatea angajatoare îngrădește sau ignoră dreptul salariatei de a continua activitatea în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi, decizia de încetare de drept a contractului individual de muncă, în fapt o veritabilă decizie de concediere constând în încetarea obligatorie a activității, chiar dacă această încetare a activității implică acordarea unei pensii, este afectată de nulitate absolută, cu consecința reintegrării salariatei și plata despăgubirilor cuvenite.

În acest caz de încetare a contractului individual de muncă, angajatorul trebuie să emită o decizie prin care va constata încetarea de drept a contractului individual de muncă, în termen de 5 zile lucrătoare de la împlinirea vârstei standard de pensionare și a stagiului minim de cotizare. Decizia emisă de angajator poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare la instanța competentă material și teritorial.

Potrivit Codului muncii, aşadar, în cazul unui salariat care îndeplineşte condiţiile de mai sus, contractul încetează de drept, fără nici o altă formalitate.

Astfel, este legal ca, după pensionare, cel în cauză (pensionarul) să încheie un nou contract de muncă cu acelaşi angajator sau cu un altul, fiind posibil cumulul pensiei cu salariul.

Salariaţii care şi-au desfăşurat activitatea, total sau parţial, în condiţii deosebite de muncă au dreptul la reducerea vârstelor standard de pensionare, ca şi a stagiului de cotizare.

De asemenea, este posibilă pensionarea anticipată şi cea anticipată parţială, cu reducerea vârstelor standard cu cel mult 5 ani.

În aceste din urmă situaţii, precum şi în cea în care salariaţii sunt pensionaţi de invaliditate, încetarea de drept a contractului va interveni doar la data comunicării deciziei de pensionare.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

1. a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
2. b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
3. c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.

Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile menţionate anterior, şi următoarele categorii de persoane:

Ä a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

Ä a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;

Ä elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;

Ä persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

1. de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
2. de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
3. de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Stagiul de cotizare necesar obținerii unei pensii de invaliditate:

Urmare Deciziei nr. 680/2012 a Curții Constituționale, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile Legii 263/2010, stagiu de cotizare.

Revizuirea medicală: Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

Ä menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

Ä încadrarea în alt grad de invaliditate;

Ä redobândirea capacităţii de muncă. Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care sa emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

Ä prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

Ä au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzute de lege;

Ä au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.

Prevederile art. 118 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 permit pensionarului de invaliditate de grad III să realizeze venituri, dar dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a II-a, prima ipoteză din Codul muncii, în varianta actuală, sunt pe deplin aplicabile, întrucât textul din Legea nr. 263/2010 nu se referă la realizarea unor venituri prin continuarea contractului de muncă. Așadar, la data comunicării către salariat a deciziei de acordare a pensiei de invaliditate gradul III, raporturile de muncă stabilite cu salariatul pensionar încetează de drept, prin efectul legii, independent de voința părților, urmând ca, în situația în care ambele părți convin continuarea/începerea raporturilor de muncă, să intervină un acord expres, manifestat în formă scrisă, așa cum impune textul de lege. Mai mult, în actuala reglementare, faptul că pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională reprezintă doar o facultate pentru pensionar, fără a constitui o obligație legală pentru angajator de a menține postul fostului salariat, mai ales că, în aceeași perioadă în care a intervenit invaliditatea de gradul III a salariatului, angajatorul său se poate confrunta și cu necesitatea de a lua anumite măsuri de politică salarială pentru a face față realităților economice, cum ar fi, de exemplu, concedierea colectivă.

Foto: https://www.freepik.com/

Articolul Încetarea contractului individual de muncă apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ nu susţin iniţiativa Ministerului Educaţiei privind introducerea sistemului de supraveghere audio-video în sălile de clasă fără acordul cadrelor didactice şi al părinţilor, potrivit unui comunicat trimis astăzi și semnat de cei doi președinți. 

„Considerăm că aplicarea unei astfel de măsuri, fără consimţământul persoanelor supravegheate, reprezintă un atac la drepturile fundamentale ale cetăţenilor români. În acest sens s-au pronunțat și reprezentanți ai Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

FSLI şi FSE „Spiru Haret” consideră că o astfel de măsură poate fi aplicată acolo unde există un istoric al cazurilor de violenţă, doar după ce atât personalul angajat în unitatea de învăţământ respectivă, cât şi părinţii şi-au exprimat acordul scris pentru montarea camerelor de supraveghere.

Când vorbim despre supraveghere audio-video, fără acordul celor înregistraţi, nu facem decât să aruncăm spre toţi acuzaţia că sunt factori perturbatori şi, dacă nu sunt acum, cu siguranţă vor deveni, ceea ce este complet fals.

Din păcate, numărul cazurilor de violenţă de orice tip din şcoli este în creştere, dar nu putem spune că toţi angajaţii din educaţie şi toţi elevii reprezintă un risc!“, se arată în comunicatul semnat de președintele FSE „SPIRU HARET“, Marius Ovidiu Nistor și de președintele FSLI, Simion Hancescu.

Potrivit acestora, lupta cu actele de violenţă trebuie dusă mai departe, dar prin reformarea completă a învăţământului pe această temă. Cel mai important pas ar fi cel prin care relaţia părinte-profesor-elev va fi una reală, deschisă, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în viaţa copilului. Creşterea numărului de psihologi şcolari, care să depisteze la timp comportamente problematice în rândul cadrelor didactice şi al elevilor, este absolut obligatorie! Dezvoltarea unor programe speciale de combatere a actelor de agresiune/abuz/bullying, care să fie puse în aplicare, nu bifate la orele de dirigenţie, ar ajuta în această luptă. Reabilitarea copiilor care au astfel de derapaje nu are loc pentru că instituţiile statului fie nu se implică, fie nu au resurse suficiente pentru a veni în sprijin. Nu există o continuitate a măsurilor prin care victimele să primească suportul de care au nevoie, iar agresorii să înţeleagă consecinţele faptelor lor şi mai apoi să fie „reabilitați“.

„Creşterea numărului de paznici şcolari cu siguranţă va descuraja astfel de fapte, iar un regulament mult mai strict privind sancţionarea celor care greşesc ar avea mult mai mult impact asupra agresorilor. În niciun caz şcoala nu trebuie să ascundă astfel de situaţii, ci, din contră, să ceară intervenţia instituţiilor abilitate cu aplicarea măsurilor legale.

Şcoala trebuie să rămână un spaţiu al educaţiei, dar nu prin forţă, violenţă, presiune, inclusiv cea a supravegherii audio-video permanente. Şcoala trebuie să fie spaţiul dezvoltării intelectuale şi emoţionale, al creativităţii şi al cultivării relaţiilor sănătoase interpersonale, precum şi al respectului reciproc. Din păcate, primul care a dispărut este tocmai respectul la adresa cadrului didactic, înţelegând prin aceasta  adevăratul său statut și rolul său în ceea ce înseamnă educarea unui copil. “, se mai arată în comunicatul comun.

Articolul FSLI şi FSE „SPIRU HARET”: Camerele de supraveghere nu rezolvă problema violenței în spațiul școlar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Guvernul a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia indemnizația de hrană și voucherele de vacanță pentru angajații din învățământ trebuie să se calculeaze ținundu-se cont doar de salariul net cuvenit funcției de bază. OUG nr. 10/ 22 februarie 2024 a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial nr. 160.

Ce prevede. mai precis, Ordonanța de Urgență apărut astăzi în monitorul oficial:

Art. II. — La articolul 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1 indice 1) se
introduce un nou alineat, alineatul (1 indice 2), cu următorul cuprins:
„(1 indice 2) Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea indemnizației de hrană prevăzute la alin. (1) se stabilește prin
raportare la salariul net cuvenit funcției de bază.”
Art. III. — La articolul 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2 indice 5) se introduce un nou alineat, alineatul (2 indice 6), cu următorul cuprins:
„(2 indice 6) Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2) se stabilește prin
raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.”
Menționăm că acestă ordonanță a apărut ca urmare a solicitărilor federațiilor sindicale reprezentative din învățământ (Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și FSLI).

Articolul OUG: Indemnizația de hrană și voucherele de vacanță, calculate prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ordonanța de urgență privind unele măsuri privind salarizarea personalului din învățământ și din alte sectoare bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial. 

Ordonanța poate fi descărcată de aici!

Potrivit documentului, în anul 2024, se vor opera două majorări salariale: prima de la 1 ianuarie 2024 și a doua de la 1 iunie 2024. De aceste majorări vor beneficia toți angajații din sistemul de învățământ, fie că vorbim de personal didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic.

• Pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, creșterile sunt între 19,4% și 20,5%, creșterea salarială brută medie totală în 2024 fiind de aproape 20% (din care vom avea o creștere brută medie de aproape 13% din luna ianuarie 2024).

• Pentru directori și directori adjuncți, față de salariul brut din luna decembrie 2023, creșterea brută medie totală în 2024 va fi de peste 36% (din care creșterea brută medie în luna ianuarie 2024 va fi de 30%). 

• Pentru personalul didactic auxiliar, creșterea salarială brută medie totală în 2024 este de 15.5%, în luna ianuarie 2024 creșterea medie fiind de aproximativ 10%). 

• Pentru personalul administrativ (nedidactic), creșterea salarială brută medie totală în 2024 va fi de 15% (cu 9% începând din luna ianuarie 2024).

Potrivit unei informări comune ale celor două federații reprezentative din sistemul de învățământ, grilele de salarizare au fost întocmite ținând cont de faptul că bugetul destinat cheltuielilor de personal aferente salariaților din învățământ a fost suplimentat cu aproximativ 6 miliarde de lei pentru anul 2024.

Salariile personalului didactic de predare și ale personalului didactic auxiliar din anexa la Ordonanța menționată anterior sunt la gradația 0.

În cazul personalului administrativ/nedidactic din sistemul național de învățământ, majorarea se va acorda sub forma unei sume fixe brute, care se adaugă la salariul de bază la gradația 0, după cum urmează:

• 250 lei în luna ianuarie 2024, față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023;
• 450 lei în luna iunie 2024, față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023.

Facem precizarea că majorarea salarială din OUG nr. 57/2023 pentru personalul administrativ se va face tot prin raportare la salariile de bază la gradația 0. De asemenea, menționăm și faptul că toți salariații din Anexa VIII a Legii nr.153/2017, cu excepția personalului administrativ din învățământ, vor primi în anul 2024 o majorare salarială de 5%.

În anexa la această ordonanță, au fost cuprinse toate funcțiile didactice și didactice auxiliare, atât cele din ordinele comune ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Ministerului Educației, inclusiv cele din inspectoratele școlare. După ce inițial asistenții medicali au fost cuprinși în anexă, ulterior nu s-a mai acceptat acest lucru, argumentul fiind acela că, începând cu 01.01.2024, aceștia vor fi preluați de Ministerul Sănătății, inclusiv în ceea ce privește salarizarea.

Prin Ordonanța care reglementează salarizarea personalului din învățământ în anul 2024, în urma susținerii și a insistențelor reprezentanților federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, s-au eliminat și inechitățile salariale în ceea ce privește funcțiile de conducere, de îndrumare si control din învățământ. De exemplu, salariul unui director adjunct va fi mai mare decât cel al unui profesor S, cu gradul I, peste 25 de ani, care are si dirigenție.

Odată cu acordarea celei de-a doua tranșe de majorare salarială din anul 2024, cuantumul total al creșterilor salariale ale personalului din învățământ la data de 01.06.2024, raportat la luna mai 2023, va fi de aproximativ 50%, lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă federațiile și sindicatele reprezentative din sistemul salariații din învățământ nu ar fi deschis conflictul de muncă, iar membrii de sindicat nu ar fi participat la greva generală.

Potrivit liderilor celor două federații, așa cum este cunoscut, această majorare salarială pentru anul 2024 s-a obținut în condițiile în care viitoarea lege a salarizării nu este finalizată. S-a convenit cu ministrul muncii ca, în luna ianuarie a anului viitor, să înceapă discuțiile cu reprezentanții federațiilor sindicatelor reprezentative din învățământ pentru noua lege a salarizării în sistemul bugetar, obiectivul fiind acela de a obține o poziționare în grila de salarizare superioară celei din Legea nr.153/2017, lege care a fost impusă și nu negociată cu partenerii sociali.

Articolul Ordonanța de Urgență cu salariile de bază majorate pentru învățământ a apărut în Monitorul Oficial apare prima dată în Promovăm educația de calitate.