Federațiile sindicale din învățământul preuniversitar acuză Guvernul de un „abuz fără precedent” și de subminarea statului de drept, după ce Executivul a decis, printr-o ordonanță de urgență, să amâne până în 2026 plata unor sume de bani câștigate de profesori în instanță. Ca răspuns, sindicaliștii anunță pichetarea Ministerului de Finanțe.

Într-un comunicat de presă, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) condamnă ferm decizia Guvernului de a amâna plata tranșelor aferente hotărârilor judecătorești. Măsura, oficializată prin articolul XVIII din OUG 52/2025, publicată în Monitorul Oficial joi, 2 octombrie 2025, anulează plățile care ar fi trebuit efectuate odată cu salariile pentru luna septembrie.

Sindicatele subliniază că această hotărâre este cu atât mai revoltătoare cu cât, în luna septembrie, școlile au finalizat toate calculele necesare, iar fondurile se aflau deja în conturile inspectoratelor școlare. Mai mult, cadrele didactice fuseseră anunțate că își vor primi drepturile salariale restante, așteptate de ani de zile.

„Considerăm că ceea ce face Executivul este fără precedent și că România nu mai este un stat de drept! Suntem în plină „dictatură guvernamentală“!”, se arată în comunicatul semnat de liderii Marius Ovidiu Nistor (FSE „SPIRU HARET”) și Simion Hancescu (FSLI).

Liderii sindicali reamintesc că aceste sume nu reprezintă un „cadou” din partea statului, ci drepturi de natură salarială recunoscute de justiție. Ei precizează că toate sumele câștigate în instanță de sindicate pentru membrii lor în ultimii 15 ani au fost supuse unor eșalonări succesive impuse tot de Guvern.

Decizia actuală este văzută ca „o continuare a bătăii de joc la adresa salariaţilor din învăţământ”, fiind pusă în contextul altor măsuri considerate „iresponsabile” luate împotriva sistemului de educație.

Cele două federații solicită deblocarea imediată a plăților către toți salariații îndreptățiți și avertizează că „refuzul Executivului de a acorda drepturile legitime colegilor noștri nu va rămâne fără consecințe!”.

Ca primă măsură, sindicatele au înștiințat Primăria Municipiului București cu privire la organizarea unui pichet la sediul Ministerului de Finanțe, marți, 7 octombrie, începând cu ora 11:00.

Articolul Executivul a amânat cu un an plata hotărârilor judecătoreşti! apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Primăria Municipiului București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive București, deschide a doua sesiune de înscrieri a unităților de învățământ din Capitală în programul „Sport în Școală”.

Proiectul, cu finanțare nerambursabilă, presupune încurajarea practicării activităților sportive în rândul elevilor din clasele 0 – XII.

Astfel, copiii și adolescenții din București vor avea acces gratuit la activități sportive suplimentare, desfășurate în școală, după orele de curs – fotbal, volei, baschet, tenis, handbal, rugby, badminton sau orice alt sport.

Înscrierea unității de învățământ se va face pe adresa de e-mail sport@proedus.ro sau fizic la sediul PROEDUS (Bulevardul Decebal, nr.11, bl.S14, sector 3).

Bugetul total disponibil pentru apelul de finanțare este de 1.108.615,2 lei (resursa umană, materiale necesare desfășurării activităților sportive și materiale promoționale).

Calendarul proiectului este următorul:

• 2 – 12 iunie 2025: Înscrierea unităților de învățământ/depunere documentației
• 13 – 16 iunie 2025: Analiza dosarelor de înscriere
• 15 septembrie – 7 decembrie: Perioada de implementare a activităților.

Informații suplimentare pe următorul link: https://proedus.ro/sport-in-scoala/.

Articolul PMB deschide a doua sesiune de înscrieri a unităților de învățământ din Capitală în programul „Sport în Școală” apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prof. Apipie Mariana

Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” Caracal

Educația fizică și sportul joacă un rol crucial în dezvoltarea noii generații.

În multe țări se pune accentul pe educație inclusivă și educație fizică inclusivă. Pentru a implementa o educație fizică de calitate care să includă copiii cu dizabilități sunt necesare eforturi suplimentare de inițiere și încurajare a schimbărilor de atitudine față de integrare și incluziune.

De-a lungul ultimelor trei decade abordarea psihomotorie a influențat tratamentul terapeutic și programele educaționale din școli. Scopul este de a-l abilita pe individ cu mijloace de activități fizice, astfel influențând nu doar comportamentul său motor ci și dezvoltarea sa generală.

Sportul , ca element de reabilitare are o lungă tradiție și s-a extins dincolo de instituțile specifice ca spitale și centre medicale, la cluburi sportive focalizate pe activități de-a lungul vieții pentru sănătate și stare de bine.

Educația specială oferă modalități de valorificare optimă a posibilităților copiilor aflați în dificultate. Acești copii, în special cei cu deficiențe mintale și de comportament, au nevoie de o supraveghere suplimentară, competentă și de eforturi suplimentare din partea profesorului. Un copil cu deficit mintal are dificultăți de integrare socială, de profesionalizare, de ADL-uri(Activities of Daily Living). O îmbunătățire a stării sale fizice ar duce la transformarea deficientului într-o persoană independentă sau reorientată spre alte condiții de viață.

Este cunoscut faptul că între dezvoltarea psihomotrică și cognitivă există o strânsă interdependență. Achizițiile psihomotrice influențează scris-cititul, limbajul, comunicarea, spiritul de integrare și competitivitate, fair-play-ul.

Aceasta ar putea fi câteva din motivele pentru care părinții copiilor cu diferite deficiențe nu ar trebui să îi scutească de la orele de educație fizică. În ceea ce privește implicarea profesorului de educație fizică, acesta ar trebui să prezinte beneficiile (și să le cunoască) părinților care au copii cu “probleme”.

Profesorul de educație fizică poate fi/este unul din principalii stimulenți către dobândirea unei calități motrice și caracteriale. Aceste calități pot fi obținute prin ramuri de sport adaptate, specifice nevoilor individuale. Acești tineri pot atinge

nivelul de sportivi de performanță, participând la campionate pentru persoane cu nevoi speciale. Aceste persoane pot obține independență din punct de vedere social și economic, în funcție de rezultatele obținute în recuperare, capacitățile obținute în procesul instructiv educativ.

Este important ca profesorul de educație fizică să cunoască particularitățile anatomo-fiziologice și psihice ale copiilor cu cerințe educaționale speciale pentru a putea lucra cu aceștia.

Exercițiul fizic este un real mijloc de asistență maximală a elevilor cu handicap mintal. O formă importantă de manifestare a copilului este jocul. Jocul, conceput ca terapie se înscrie în noua tendință a metodelor de predare-învățare, urmărind să acorde noi posibilități copilului deficient mintal.

Prin reguli, jocul stimulează memoria, atenția, capacitatea de concentrare. Mă refer în mare parte la copiii cu deficiențe mintale însă, indiferent de tipul de deficiență, profesorul de educație fizică are un rol esențial în integrarea acestora.

Uneori ne este mai ușor să acceptăm scutirea unui copil cu CES, conducând astfel la marginalizarea acestuia, din lipsă de interes sau necunoașterea cazului. Însă, alături de alți specialiști avem posibilitatea de a ajuta la reintegrarea acestor copii, le-am putea crește încrederea de sine și poate, în unele cazuri……le-am putea salva viața!

BIBLIOGRAFIE

1. D.Cristea, M. Ștef., P. Dragoș, „Activități motrice adaptate”, Note de curs, Oradea, 2014
2. „Educația fizică și sportul adaptat”, www.răsfoiesc.com
3. „Strategii de integrare a copiilor cu CES” ,www.edict.ro, 2018
4. Marcu, V. și colab. Activități fizice adaptate, Editura Universitaria, Craiova,2007

Articolul Rolul profesorului de educație fizică și sport în cazul copiilor cu CES apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat un chestionar privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal.

Potrivit MEC, prin acest chestionar, actorii educaționali pot să valorifice această experiență și să producă dovezi elocvente de structuri și variante concrete, în specificul unităților școlare în care activează.

Ministerul invită cadrele didactice (profesori, directori, inspectori școlari etc.), să realizeze o simulare a posibilelor structuri ale planurilor-cadru viitoare pentru liceul în care activează, având la bază proiectele disponibile. „Vă încurajăm să desfășurați acest demers în colaborare cu colegii, părinții, elevii și conducerea liceului, adaptând structura pentru filiera, profilul și specializarea la care predați. Vă rugăm să prezentați, în sinteză, proiectul planului propus, principalele concluzii, comentarii și observații rezultate în urma acestui exercițiu aplicativ“, se mai arată în mesajul de informare al MEC. Documentele pot fi încărcate după parcurgerea chestionarului.

Chestionarul poate fi accesat și completat în perioada 10 – 31 martie 2025. 

Link chestionar: https://docs.google.com/forms/d/1xPelGD0cDl-ZJU-z1UUShUDxXEJ_7w3DoPzOtp3S4jQ/viewform?ts=67cc12c9&edit_requested=true

Articolul Consultare publică – Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal (frecvență/zi) apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prof. Apipie Mariana

                                       Liceul Tehnologic “Constantin Filipescu” Caracal, Olt

Viteza cu diferitele ei forme de manifestare este prezentă în majoritatea acţiunilor motrice şi este definită prin rapiditatea cu care se efectuează calităţile motrice în structurile şi combinările cele mai diverse.

Formele de manifestare a vitezei:

• Viteza de reactie- timpul minim necesar declanşării actului motric ca urmare a unui stimul extern
• Vireza de executie-viteza de realizare a unei acţiuni singulare;
• Vireza de repetitie- rapiditatea cu care se repeta actele motrice în unitatea de timp;
• Viteza de deplasare- reprezintă urmarea firească a repetării paşilor cu frecvenţă şi fuleul cât mai mare;

Deşi nivelul său calitativ, depinde în bună măsură de fondul ereditar, aceasta se poate dezvolta (cu pregătire la vârsta 11-13 ani) dacă se acţionează asupra ei în mod constant şi cu mijloace atent selecţionate. Interdependenţa intre calităţile motrice este recunoscută, motiv pentru care profesorul trebuie să ştie care calităţi sau combinaţii de calităţi sunt prezente în conţinuturile pe care le predă şi să acţioneze corespunzător pentru dezvoltarea lor în forme variate şi atractive.

În activităţile didactice pentru dezvoltarea vitezei trebuie avut în vedere faptul că această calitate nu se poate dezvolta pe un fond de oboseală. De acea după câteva repetări ale unor sisteme de acţionare, trebuie să se acorde pauze pentru o refacere completă după care exersarea poate fi reluată.

Pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele ei, este necesar ca profesorul să abordeze acest obiectiv în întreaga sa complexitate; trebuie eliminată confuzia că dezvoltarea vitezei se rezumă în mod unilateral la dezvoltarea vitezei de deplasare, folosindu-se ca unic mijloc alergarea.

În practica domeniului nu este posibil să se acţioneze în mod separat şi constant cu mijloace specifice pentru dezvoltarea fiecărei forme de manifestare a vitezei; de aceea este recomandat ca sistemele de acţionare să fie astfel selecţionate încât să se solicite în diferite proporţii cel puţin două forme de manifestare, exemplu: reactie-executie; reactie- deplasare.

Este important în perioada consolidării unei deprinderi motrice când în procesul de exersare, pe lângă execuţia propriu zisă să se introducă şi solicitarea unor forme de manifestare a vitezei.

În funcţie de spaţiul de desfăşurare şi specificul lecţiei, preocuparea pentru dezvoltarea vitezei trebuie să se realizeze permanent atât prin mijloace specifice cât şi nespecifice. Vorbind de viteză de deplasare trebuie să se precizeze că după obţinerea vitezei maximă (în 20-30 m) continuarea alergării cu aceeaşi intensitate depinde de calitatea rezistenţei. Din acest punct de vedere se recomandă alergările programate pe 15-30m repetate de mai multă ori cu pauze de revenire complete după fiecare serie. Un rol important în activitatea elevilor în acest sens îl au întrecerile organizate în forme cât mai variate şi atractive şi un rol important în efectuarea exercitilor de viteză îl are activitatea de concentrare a atenţiei.

1. Viteza de reactie-executie cu dominanta viteza de reacţie

Exemple de exerciţii:

– Alergare uşoară: la semnal sonor schimbare de direcţie, urmată de alergare de viteză până la un nou semnal (4x6m)

– Repetarea startului având poziţii de plecare şezând, ghemuit, cu spatele spre direcţia de deplasare, culcat (6x4m)

– Câte doi faţă în faţă la 7-8m distanţă, unul aşezat celălalt se deplasează spre el cu joc de gleznă. La un moment dat cel de jos se ridică, se întoarce şi aleargă evitând să fie prins de celălalt.

– Aşezat fiecare cu o minge; aruncarea mingiei în sus, ridicarea şi prinderea ei înainte ca aceasta să atingă solul. Mingea se aruncă din ce în ce mai jos (10-20 repetări).

– Ruperi de rânduri şi regrupări în diferite formaţii.

2. Viteza de execuţie – reacţie cu dominanta cea de execuţie:

– Pasărea mingiei de baschet, handbal printr-un procedeu cunoscut cu un partener sau într-un perete, timp de 30sec, se execută sub forma de concurs.

 – Exerciţii de demarcaj pe perechi (8-10 repetări fiecare)

– Exerciţii de influenţare selectivă (îndoiri, rotiri, arcuiri) executate rapid timp de 5-10 secunde.

– Alergare cu joc de gleznă: la semnalul sonor alergare cu genunchii sus în timpul maxim (6x10sec)

– Alergarea accelerată cu start din picioare 7-8m până la un alt semnal sonor când elevii se opresc şi încep să se deplaseze înapoi cu spatele urmat de un alt semnal şi o nouă deplasare.

3. Viteza de deplasare-reactie cu dominanta viteza de deplasare:

– Alergarea accelerată pe distanţă variabilă (15-20m)

– Alergare pe loc în viteză maximă timp de 10 sec

– Alergare uşoară cu accelerări în spaţiile marcate cu creta pe sol (4x15m)

– Elevii în formaţie de linii cu spatele spre direcţia de alergare: la semnal încep să se deplaseze cu spatele, la următorul semnal se întorc şi accelerează până la următorul semnal.

– Elevii în linie: mers, la semnal execută o săritură înaltă şi accelerare până la următorul semnal (4x8m)

Pentru asigurarea eficienţei dorite este necesar ca exerciţiile de viteză să se efectueze în prima parte a lecţiei după ce organismul elevilor a fost bine pregătit pentru efort. Trebuie să se cunoască ca însumarea eforturilor de mare intensitate, repetate prea des, pot determina apariţia oboselii premature; în aceste condiţii exerciţiile pot continua numai în concordanţă cu capacitatea de rezistenţă a elevilor respectivi, apărând necesitatea lucrului diferenţiat pe grupe omogene şi asigurarea de intervale de odihnă corespunzătoare.

          Indicaţii metodice privind folosirea exerciţiilor pentru dezvoltarea vitezei

– Exerciţiile folosite trebuie să ţină seama de nivelul de pregătire al elevilor, baza materială, condiţiile meteorologice, vârstă, sex

– Exerciţiile trebuie să fie bine însuşite de către elevi, bază pentru efectuarea lor cu viteză maximă

– Exerciţiile pentru dezvoltarea vitezei se execută cu viteză maximă

– Pentru dezvoltarea vitezei să se apeleze şi la exerciţiile specifice fiecărei probe sau ramuri de sport

– Pentru stimularea elevilor să se folosească întrecerea, ştafete

– Timpul de lucru să fie stabilit astfel încât viteza să nu scadă spre sfârşitul execuţiei. Timpul să fie stabilit în funcţie de viteza ce se doreşte a fi dezvoltat (de la 5-6sec la 50-60sec)

– În folosirea exerciţiilor să se ţină seama de principiul accesibilităţii – de la uşor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut, de la vechi la nou.

– Efectuarea şi dozarea exerciţiilor să fie făcută în funcţie de nivelul de pregătire şi dezvoltare al colectivelor de elevi, baza materială şi obiectivele propuse în lecţia respective.

– În fiecare lecţie de educaţie fizică, cu tema de viteză să folosim şi exerciţiile spefice din jocurile sportive, deoarece plac elevilor şi le execută cu mai multă plăcere.

Bibliografie

1. Gheorghe Carstea: Teoria şi Metodica Educaţiei fizice şi Sportului; Editura AN-DA, Bucureşti 2000
2. Mihăilescu Liliana: Atletism – Tehnica probelor; Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2001
3. Aura Bota: Teoria Activităţilor motrice; Teoria educaţiei fizice şi sportului, Didactica educaţiei fizice, Editura Fest, Bucureşti, 2002
4. Adrian Dragnea Ştiinţa Sportului, Teoria activităţilor motrice, Teoria Educaţiei Fizice şi sportului, Didactica educaţiei fizice, Editura Fest, Bucureşti, 2002
5. Macri Cristina: Atletismul pentru şcolari; Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti; 2002

Articolul Procedee eficiente de dezvoltare a vitezei în lecţia de educaţie fizică apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prof. Baniță  Elena

C.N ”Dr. Ioan Meșotă” Brașov

Context și motivație

Datele statistice recente, relevă o creștere alarmantă a sedentarismului și a problemelor de sănătate asociate acestuia, inclusiv obezitatea infantilă, tulburări de comportament și dificultăți de concentrare în rândul copiilor și adolescenților din România.

Un alt factor alarmant este, utilizarea excesivă, de către tineri, a dispozitivelor electronice ( telefoane mobile, tablete, laptopuri, TV, etc.)Studiile arată că elevii petrec, în medie, între

4 și 6 ore pe zi în fața ecranelor, ceea ce contribuie semnificativ la reducerea activității fizice și la apariția problemelor de sănătate, ieșind în evidență  problemele coloanei vertebrale.( cifoze, scolioze, etc)

Având în vedere aceste aspecte,este imperios necesar :

• Menținerea în trunchiul comun  la liceu, a două ore de educație fizică și sport, obligatorii, pentru toate nivelurile si filierele.
• Introducerea a două ore suplimentare, opționale, de educație fizică și sport, ca măsură esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru sprijinirea dezvoltării fizice armonioase a elevilor.

Propunerile vin în contextul elaborării noilor planuri cadru la liceu, acestea trebuie să reflecte importanța activității fizice, pentru sănătatea și creșterea performanțelor școlare ale tinerilor.

2.    Argumente științifice și statistice:

• Conform OMS, ( Organizația Mondială a Sănătății),rata obezității infantile a crescut de 10 ori la nivel global în ultimii 40 de ani.
• în România, peste 20% dintre copiii de 8-10 ani sunt supraponderali sau obezi, iar această tendință continuă în rândul adolescenților.
• studiile naționale arată că aproximativ 1 din 4 adolescenți din România se confruntă cu probleme de greutate, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și afecțiuni metabolice în viața adultă.

*De peste 30 de ani, Studiul Health Behavior in School-aged Children (HBSC – Comportamente legate de sănătate la școlari) încearcă să monitorizeze sănătatea copiilor și tinerilor de 11, 13 și 15 ani din Europa și Canada având particularitatea că se orientează către înțelegerea sănătății în contextul social în care trăiesc tinerii (acasă, la școală, cu familia și prietenii). El este efectuat la fiecare 4 ani pe eșantioane de copii și tineri de 11, 13 și 15 ani. Odată cu trecerea anilor, studiul s-a extins ca acoperire astfel încât la runda desfășurată în perioada 2017- 2018 au participat 45 de țări membre OMS din Europa și Canada, iar datele furnizate au devenit mai complexe. În total, în perioada 2017-2018, la studiu au participat 227.441de tineri. Rezultatele studiului au arătat că la nivel global mai puțin de unul din 5 adolescenți (19%) îndeplinește recomandările OMS privind nivelul recomandat de activitate fizică (60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă). Conform studiului, în 2018 activitatea fizică s-a redus în aproape o treime din țările/regiunile monitorizate în comparație cu rezultatele din 2014, în special în rândul băieților, iar prevalența practicării activității fizice la nivelul recomandat a fost mai mică la

grupele de vârstă mai mari în comparație cu grupele de vârstă mai mici.Frecvența practicării activităților fizice a fost mai mare în rândul băieților decât a fetelor (23%, respectiv 15%).

Participarea la activități fizice a scăzut mai ales în rândul adolescenților și mai ales a fetelor,

interesul pentru implicarea în activități fizice fiind mai scăzut la grupe de vârstă mai mari. Dintre toate țările participante la studiu cele mai mari scăderi ale prevalenței activității fizice la nivelul recomandat s-au înregistrat în rândul băieților de 11 ani din România (o scădere de 18 puncte procentuale) și fetelor de 13 ani din Republica Moldova (15 puncte procentuale). România a fost singura țară în care scăderile prevalenței activității fizice la nivelul recomandat au fost semnificative atât în rândul băieților, cât și în

rândul fetelor, la toate vârstele*.( Text preluat din Campania Promovarea Activității Fizice, Iulie 2023 )

(https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/08/Analiza-de-situatie-AF-2023.pdf)

• peste 80% dintre adolescenți petrec mai mult de 3 ore zilnic online, iar 40% dintre aceștia depășesc 6 ore/zi.(conform unui raport realizat de EU Kids Online România)
• sedentarismul cauzat de utilizarea excesivă a ecranelor este asociat cu un risc crescut de obezitate, probleme posturale, tulburări de somn și afecțiuni oculare.
• studiile arată că fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului crește riscul de obezitate cu până la 13%.
• adolescenții care petrec mai mult timp pe dispozitive electronice prezintă o predispoziție mai mare la tulburări de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie, iar lipsa activității fizice agravează aceste efecte.
• De asemenea utilizarea în exces a acestor dispozitive duce la apariția problemelor coloanei vertebrale. Deși nu avem date statistice concrete pentru România, este evident că utilizarea prelungită și postura incorectă asociată cu dispozitivele mobile reprezintă factori de risc pentru sănătatea coloanei vertebrale la tineri. Fenomenul este recunoscut la nivel internațional și se manifestă și în România.

Cum se pot reduce excesul de greutate și obezitatea?

În noiembrie 2020, OMS a adoptat noi recomandări privind activitatea fizică: ”Ghidul privind activitatea fizică și comportamentul sedentar”.

( https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/336656/9789240015128-eng.pdf?sequence=1)

Aceste recomandări se referă la frecvența, intensitatea și durata activităților fizice necesare pentru a aduce beneficii și a diminua riscurile pentru sănătate. Conform Ghidului, copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui:

• să efectueze în fiecare săptămână cel puțin 60 de minute pe zi activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, în special aerobă; (ceea ce nu este atins în prezent în multe școli din România  si este un obiectiv dificil de realizat fără o creștere a numărului de ore de educație fizică);
• să efectueze activități fizice intense, precum și activități care întăresc mușchii și oasele, în cel puțin 3 zile pe săptămână;
• Excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile netransmisibile asociate acestora, pot fi prevenite prin alegerea unei alimentații sănătoase și a practicării regulate a activității fizice de intensitate moderată – cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe săptămână pentru adulți.

(Date preluate de pe site-ul  https://insp.gov.ro/  Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică, 2023).

Combaterea problemelor coloanei vertebrale:

Medicii specializați în chirurgia coloanei vertebrale au observat o creștere a numărului de pacienți, în special tineri, care acuză dureri în zona gâtului și a spatelui superior, asociate cu postura incorectă în timpul utilizării prelungite a telefoanelor mobile.

Studiile arată că, atunci când capul este înclinat înainte la un unghi de 60 de grade pentru a privi ecranul telefonului, presiunea exercitată asupra coloanei vertebrale poate ajunge la 27 de kilograme, ceea ce poate duce la deformări și dureri.

Prevenirea/combaterea acestor probleme legate de postură se poate face prin:

• Corectarea posturii și întărirea musculaturii spatelui și a gâtului prin exerciții fizice:exerciții de dezvoltare fizică generală, stretching, gimnastica, înot , etc.
• Elevii trebuie să facă cel puțin 30-60 de minute de mișcare zilnic, combinând exerciții de viteză,forță, îndemânare, rezistență,gimnastică,mobilitate și stretching.
• Sunt necesare pauze regulate în timpul utilizării dispozitivelor mobile pentru a reduce tensiunea asupra coloanei.

3. Impactul orelor de educație fizică  asupra performanțelor școlare

1. Creșterea capacitații de concentrare:

• Studiile publicate de Harvard School of Public Health arată că elevii activi fizic, au rezultate școlare mai bune, datorită creșterii fluxului sanguin către creier șiîmbunătățirii funcțiilor cognitive.
• Activitatea fizică regulată contracarează efectele negative ale expunerii prelungite la ecrane, cum ar fi scăderea capacității de atenție, oboseala mentală și problemele de memorie.
• Pauza activă, sub forma exercițiilor fizice, poate crește performanța cognitivă cu până la 20%, conform studiilor efectuate în mediul educațional.

1. Reducerea absenteismului:

• Activitatea fizică regulată reduce stresul, anxietatea și depresia, contribuind la un climat educațional pozitiv.
• Participarea la activități sportive este corelată cu o mai bună adaptare socială și emoțională, ceea ce reduce riscul de abandon școlar.

1. Dezvoltarea abilităților de viață:

• Sportul promovează respectul pentru reguli, spiritul de echipă, leadership-ul și cooperarea.
• Sportul contribuie la dezvoltarea disciplinei și a capacității de reziliență, calități esențiale în orice domeniu profesional.

1. Incluziune socială:

• Activitățile sportive facilitează integrarea copiilor cu dizabilități sau din medii defavorizate, oferind un cadru egal de participare.

1. Reducerea costurilor din sănătate:

• Conform Comisiei Europene, investițiile în programe de activitate fizică în școli pot reduce costurile asociate cu îngrijirea sănătății publice cu până la 20% pe termen lung, datorită scăderii incidenței bolilor legate de sedentarism.

3. Exemple internaționale de bune practici

• Finlanda: un model educațional de succes, unde elevii au pauze frecvente și ore de educație fizică zilnic (45 de minute) în școli, corelată cu performanțe școlare excelente în clasamentele PISA.
• Danemarca: Sport zilnic obligatoriu în ciclul primar, cu beneficii semnificative asupra sănătății și performanței educaționale.
• Spania: Politici regionale pentru creșterea numărului de ore de educație fizică, reducând rata obezității în unele regiuni.

4. Concluzii și propuneri

Pe baza argumentelor prezentate, propun:

1. Menținerea/Introducerea a două ore de educație fizică și sport în trunchiul comun de materii obligatorii pentru liceu, în cadrul noilor planuri-cadru, adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor, la toate nivelurile și la toate profilurile;
2. Introducerea a două ore suplimentare, opționale, de educație fizică și sport, ca măsură esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru sprijinirea dezvoltării armonioase a elevilor.
3. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de educație fizică pentru a implementa metode moderne,atractive și interactive de predare.

Aș încheia cu :Educația fizică din școli este cea mai răspândită sursă de promovare a activităților fizice în rândul tinerilor.

(Bruxelles, 10 octombrie 2008, Orientările UE privind activitatea fizică;Acțiuni politice recomandate în sprijinul activității fizice menite să îmbunătățească sănătatea (https://ec.europa.eu/assets/eac/sport/library/policy_documents/eu-physical-activity-guidelines-2008_ro.pdf  ).

Articolul Argumentare privind menținerea/ introducerea a două ore de educație fizică la liceu în planurile cadru pentru toate nivelurile și toate filierele apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Articolul Ministerul Educației a publicat proiectul de ordin privind structura anului școlar 2025-2026 apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Prof. Bogdan Tudor

Mobilitate Erasmus, Inclusive Education for All, Creta (iulie 2024)

Incluziunea în școală este esențială pentru crearea unui mediu educațional echitabil, în care toți elevii pot învăța și se pot dezvolta armonios. Implementarea unor activități educaționale care să răspundă diverselor nevoi ale elevilor este crucială pentru succesul unei astfel de abordări. În vederea conturării profilului unei școli moderne, incluzive și responsabile față de semeni, activitățile și strategiile educaționale adaptate sunt instrumente-cheie pentru promovarea unui climat de acceptare și respect reciproc în clasă și dincolo de ea.

Incluziunea în educație nu este doar o practică pedagogică, ci un principiu fundamental care sprijină dezvoltarea integrală a elevilor. Studiile indică faptul că medii educaționale incluzive ajută la dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale elevilor, contribuind la o mai bună adaptare și colaborare în comunități diverse (Avramidis & Norwich, 2002). În plus, incluziunea ajută la prevenirea discriminării și promovează respectul pentru diversitate, aspecte esențiale într-o societate democratică.

Voi prezenta mai jos, câteva strategii pentru promovarea incluziunii în școală:

1. Adaptarea Curriculumului și metodelor didactice: Implementarea unui opțional la decizia școli, care răspunde nevoilor diverse ale elevilor este crucială. Aceasta implică adaptarea materialelor didactice și diversificarea metodelor de predare pentru a asigura accesibilitatea și relevanța învățării pentru fiecare elev.

2. Formarea și suportul cadrelor didactice: Profesori bine pregătiți sunt esențiali pentru succesul incluziunii. Este necesară oferirea de formare continuă pentru dezvoltarea abilităților în educația incluzivă și pentru implementarea de strategii de sprijin adecvate. Proiectele Erasmus, ca cel derulat de școala noastră, sunt o manieră concretă de acțiune în sensul formării și dezvoltării competențelor-cheie necesare profesorilor, pentru a pune în practică, la clasă, educația incluzivă.

3. Colaborarea cu părinții și comunitatea: Implicarea părinților și a comunității este esențială pentru succesul procesului educațional incluziv. O colaborare strânsă asigură sprijinul necesar și promovează o cultură de acceptare și susținere a diversității.

4. Evaluarea și ajustarea progresului în timp real: Monitorizarea constantă a progresului elevilor și adaptarea strategiilor educaționale în funcție de nevoile individuale sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu de învățare eficient și echitabil (Fuchs & Fuchs, 2006).

În cele ce urmează, voi prezenta câteva propuneri de activități, menite să promoveze incluziunea în școala noastră:

1. Activități de învățare prin colaborare: Învățarea în grupuri mixte, care includ elevi cu diferite abilități și nevoi, promovează colaborarea și respectul reciproc. De exemplu, proiectele de grup sau activitățile de cercetare permit elevilor să își împărtășească cunoștințele și să își dezvolte abilități sociale. Aceste activități nu doar că ajută elevii să colaboreze, dar și să aprecieze diversitatea și să învețe unul de la celălalt, precum și să împărtășească din propriile experiențe (Johnson & Johnson, 2009).

Exemplu concret: Proiecte de grup

Elevii sunt organizați în grupuri diverse și li se oferă sarcini care implică cercetare și prezentare. Fiecare membru al grupului are un rol clar și contribuie în mod activ, încurajând colaborarea și respectul reciproc.

2. Adaptarea materialelor didactice: Pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor, este important să se adapteze materialele didactice. De exemplu, furnizarea de resurse educaționale în formate variate (audio, vizual, kinestezic) ajută elevii cu diferite stiluri de învățare și nevoi speciale să acceseze conținutul într-un mod care le este cel mai confortabil (Tomlinson, 2001). Activitățile interactive, cum ar fi jocurile educaționale și materialele vizuale, pot sprijini înțelegerea și implicarea elevilor.

Exemplu concret: Ateliere de învățare

Se pot organiza  ateliere de lucru care se concentrează pe tehnici de învățare diferite, cum ar fi utilizarea de materiale vizuale pentru elevii cu dificultăți de învățare. Aceste ateliere pot fi personalizate în funcție de nevoile elevilor și pot include activități interactive și practice.

3. Strategii de învățare personalizată: Implementarea strategiilor de învățare personalizată permite adaptarea activităților la nevoile specifice ale fiecărui elev. Planurile individualizate de învățare și sarcinile diferențiate asigură că fiecare elev lucrează la un nivel care corespunde abilităților și intereselor sale, facilitând astfel accesul echitabil la educație (Fuchs & Fuchs, 2006).

Exemplu concret: Jocuri de rol și simulări

Jocurile de rol pot fi folosite pentru a explora scenarii sociale și a dezvolta abilități de rezolvare a conflictelor. Aceste activități pot ajuta elevii să înțeleagă perspective diferite și să practice comportamentele adecvate într-un mediu aflat mereu sub lupă.

4. Activități de dezvoltare emoțională și socială: Activitățile care vizează dezvoltarea abilităților sociale și emoționale sunt esențiale pentru crearea unui climat școlar inclusiv. Atelierele de formare a empatiei, sesiuni de consiliere și jocuri de rol pot ajuta elevii să își dezvolte abilități de comunicare, să rezolve conflictele și să gestioneze emoțiile într-un mod sănătos (Zins, Weissberg, Wang, & Walberg, 2004).

Exemplu concret: Sesiuni de consiliere și activități de reflecție

Este de dorit să se organizeze sesiuni regulate de consiliere și activități de reflecție, care permit elevilor să discute despre emoțiile și experiențele lor. Aceste sesiuni pot ajuta la consolidarea relațiilor interumane și la dezvoltarea unei comunități școlare incluzive.

Deși incluziunea aduce numeroase beneficii, implementarea acesteia se confruntă cu provocări precum resursele insuficiente și rezistența la schimbare. Pentru a depăși aceste obstacole, este important să se dezvolte politici educaționale care sprijină alocarea resurselor necesare și formarea cadrelor didactice, încurajând o cultură de acceptare și deschidere în școlii.

În concluzie, promovarea incluziunii în școala noastră prin activități educaționale bine gândite nu doar că sprijină dezvoltarea psiho-cognitivă a elevilor, dar contribuie și la crearea unui mediu de învățare pozitiv și care cultivă respectul reciproc și empatia. Activitățile de învățare bazate pe colaborare, adaptarea materialelor didactice, strategiile personalizate și dezvoltarea abilităților sociale sunt esențiale pentru succesul acestei abordări.

Mai mult, construirea unei școli incluzive nu este doar un obiectiv educațional, ci o necesitate pentru dezvoltarea unei societăți echitabile și coezive. Prin adaptarea curriculumului, formarea cadrelor didactice, implicarea părinților și a comunității și evaluarea continuă a progresului, școlile pot crea un mediu de învățare care sprijină toți elevii. Implementarea acestei viziuni necesită determinare și resurse, dar beneficiile pe termen lung sunt inestimabile pentru elevi și pentru întreaga comunitate.

Bibliografie

– Fuchs, D., & Fuchs, L. S. (2006). Introducere la Răspuns la intervenție: Ce, de ce și cât de validă este?/ Introduction to response to intervention: What, why, and how valid is it? Learning Disabilities Research & Practice, 21(2), 73-82.

– Johnson, D. W., & Johnson, R. T. (2009). An educational psychology success story: Social interdependence theory and cooperative learning. Educational Psychologist.

– Tomlinson, C. A. (2001). Cum să diferențiezi educația în clase mixte de abilități. ASCD.

– Zins, J. E., Weissberg, R. P., Wang, M. C., & Walberg, H. J. (2004). Construind succesul academic pe învățarea socio-emoțională: Ce spune cercetarea? Teachers College Press.

Articolul Educația pentru Toți – Activități și strategii pentru promovarea incluziunii în școala noastră apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ nu susţin iniţiativa Ministerului Educaţiei privind introducerea sistemului de supraveghere audio-video în sălile de clasă fără acordul cadrelor didactice şi al părinţilor, potrivit unui comunicat trimis astăzi și semnat de cei doi președinți. 

„Considerăm că aplicarea unei astfel de măsuri, fără consimţământul persoanelor supravegheate, reprezintă un atac la drepturile fundamentale ale cetăţenilor români. În acest sens s-au pronunțat și reprezentanți ai Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

FSLI şi FSE „Spiru Haret” consideră că o astfel de măsură poate fi aplicată acolo unde există un istoric al cazurilor de violenţă, doar după ce atât personalul angajat în unitatea de învăţământ respectivă, cât şi părinţii şi-au exprimat acordul scris pentru montarea camerelor de supraveghere.

Când vorbim despre supraveghere audio-video, fără acordul celor înregistraţi, nu facem decât să aruncăm spre toţi acuzaţia că sunt factori perturbatori şi, dacă nu sunt acum, cu siguranţă vor deveni, ceea ce este complet fals.

Din păcate, numărul cazurilor de violenţă de orice tip din şcoli este în creştere, dar nu putem spune că toţi angajaţii din educaţie şi toţi elevii reprezintă un risc!“, se arată în comunicatul semnat de președintele FSE „SPIRU HARET“, Marius Ovidiu Nistor și de președintele FSLI, Simion Hancescu.

Potrivit acestora, lupta cu actele de violenţă trebuie dusă mai departe, dar prin reformarea completă a învăţământului pe această temă. Cel mai important pas ar fi cel prin care relaţia părinte-profesor-elev va fi una reală, deschisă, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în viaţa copilului. Creşterea numărului de psihologi şcolari, care să depisteze la timp comportamente problematice în rândul cadrelor didactice şi al elevilor, este absolut obligatorie! Dezvoltarea unor programe speciale de combatere a actelor de agresiune/abuz/bullying, care să fie puse în aplicare, nu bifate la orele de dirigenţie, ar ajuta în această luptă. Reabilitarea copiilor care au astfel de derapaje nu are loc pentru că instituţiile statului fie nu se implică, fie nu au resurse suficiente pentru a veni în sprijin. Nu există o continuitate a măsurilor prin care victimele să primească suportul de care au nevoie, iar agresorii să înţeleagă consecinţele faptelor lor şi mai apoi să fie „reabilitați“.

„Creşterea numărului de paznici şcolari cu siguranţă va descuraja astfel de fapte, iar un regulament mult mai strict privind sancţionarea celor care greşesc ar avea mult mai mult impact asupra agresorilor. În niciun caz şcoala nu trebuie să ascundă astfel de situaţii, ci, din contră, să ceară intervenţia instituţiilor abilitate cu aplicarea măsurilor legale.

Şcoala trebuie să rămână un spaţiu al educaţiei, dar nu prin forţă, violenţă, presiune, inclusiv cea a supravegherii audio-video permanente. Şcoala trebuie să fie spaţiul dezvoltării intelectuale şi emoţionale, al creativităţii şi al cultivării relaţiilor sănătoase interpersonale, precum şi al respectului reciproc. Din păcate, primul care a dispărut este tocmai respectul la adresa cadrului didactic, înţelegând prin aceasta  adevăratul său statut și rolul său în ceea ce înseamnă educarea unui copil. “, se mai arată în comunicatul comun.

Articolul FSLI şi FSE „SPIRU HARET”: Camerele de supraveghere nu rezolvă problema violenței în spațiul școlar apare prima dată în Promovăm educația de calitate.

Reprezentanții Ministerului Educației au participat, în cursul zilei de luni, 30 octombrie, la o întâlnire de lucru cu reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai federațiilor sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar și ai operatorului economic care gestionează măsurile de susținere a activității didactice emise sub forma suportului electronic pentru a clarifica o serie de aspecte privitoare la „Prima de carieră didactică” prevăzută de OUG nr. 58/2023.

Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri sunt disponibile inclusiv pe canalele de comunicare ale Ministerului Educației (facebook) și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Sunt clarificate o serie de aspecte privind:

• Modalitatea de alimentare a cardurilor.

• Situația în care o persoană este încadrată greșit într-o categorie de personal sau nu a primit cardul.

• Perioada de valabilitate a sumelor încărcate pe card.

• Documentele necesare pentru justificarea financiară a unor părți din prima de carieră didactică.

După finalizarea distribuirii cardurilor pentru prima didactică, vor fi transmise informații suplimentare privind cardurile pentru carieră profesională.

Ministerul Educației a realizat demersurile legale, conform competenței, pentru acordarea primei de carieră didactică și a primei de carieră profesională, pentru a fi respectate termenele asumate prin OUG nr. 58/2023 în ceea ce privește livrarea și încărcarea cardurilor în luna octombrie 2023. De asemenea, a răspuns constant tuturor solicitărilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea bunei desfășurări a acestui program de sprijin pentru personalul din învățământ.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a gestionat contractarea serviciilor pentru emiterea tichetelor, iar livrarea acestora a fost realizată de Compania Națională „Poșta Română” S.A.

Reamintim, conform OUG nr. 58/2023, personalul din învățământ beneficiază de următoarele prime:

• Prima de carieră didactică (1.500 de lei) pentru personalul didactic și didactic auxiliar aflat în activitate în anul școlar 2022 – 2023 în învățământul preuniversitar și universitar de stat.

• Prima de carieră profesională (500 de lei) pentru personalul nedidactic aflat în activitate în anul școlar 2022 – 2023 în învățământul preuniversitar și universitar de stat.

Livrarea, emiterea tichetelor și stabilirea operatorilor economici eligibili privind utilizarea fondurilor din prima de carieră didactică și prima de carieră profesională sunt atribuții care, potrivit OUG nr. 58/2023, implică activitatea unor terțe instituții.

Q_A_prima_cariera_didactica

Articolul ME – Informare privind acordarea primei de carieră didactică apare prima dată în Promovăm educația de calitate.