Şcoala Internaţională

MODELUL SOCIALIST, SOLUTIA PENTRU UN SISTEM EDUCATIONAL REUSIT

ADRIANA MIHALCEA

Când vorbim de ţările care au reuşit să creeze sisteme educaţionale cu re- zultate, implicit sunt amintite Finlanda, Coreea de Sud, Singapore sau Japo- nia. Specialişti în educaţie din întreaga lume vizitează Finlanda pentru a des- coperi formula sa magică. Cu toate acestea, la doar două ore cu feribotul se află Estonia, o ţară mică, având re- zultate foarte bune la testele internaţio- nale, dar care încă nu a stârnit acelaşi interes  precum  Finlanda.  Acest  lucru s-ar putea schimba dacă Estonia rămâ- ne pe traiectoria ascendentă.

În 2012, elevii de până în 15 ani din Estonia s-au clasat pe locul al 11-lea la matematică şi lectură, şi pe al şaselea la ştiinţă dintre cele 65 de ţări care au participat la testul internaţional care compară sistemele educaţionale din întreaga lume (PISA). În afară de scorul mai bun în faţa unor state occidenta- le mari, cum ar fi Franţa sau Germania, Estonia a avut şi cel mai mic număr de performanţi slabi din întreaga Europă, aproximativ 10% la matematică şi lec- tură şi 5% la ştiinţe.

Cum se explică această performan- ţă? Este adevărat că Estonia, cu doar 1,3 milioane de persoane, este o ţară semnificativ mai mică faţă de alte sta- te europene amintite mai sus. În plus, atunci când a obţinut independenţa de Uniunea Sovietică, acum mai bine de 25 de ani, limba estonă a devenit limba oficială şi limba de instruire şco- lară. Cu toate acestea, aproximativ o cincime din elevi provine din familii care încă vorbesc limba rusă la domiciliu.

Deşi elevii provin din medii diverse, şcolile din Estonia le oferă experienţe educaţionale foarte asemănătoare. În tratarea la fel a tuturor elevilor din toate mediile sociale, Estonia a reuşit nu numai rezultate bune la examenele internaţi- onale, ci a atins şi un alt scop pe care mulţi politicieni, educatori spun că şi alte ţări ar trebuie să îl realizeze: crearea unui sistem educaţional bazat pe echitate. Ideea este, se poate spune, din epoca sovietică, dar una pe care ţara intenţio- nează să o păstreze, chiar dacă în ace- laşi timp se pune accentul pe moderni- zarea sistemului educaţional.

Ca rezultat al acestui angajament faţă de elevi, performanţa Estoniei în testele PISA nu este în ciuda copiilor să- raci, ci este influenţată în mică măsură de situaţia economică a acestora. La examenul de matematică al PISA din

2012, mai mult de o treime din elevii cu venituri mici au fost printre cei mai performanţi din ţară. Estonia a avut cel mai mic decalaj de performanţă între cei mai săraci şi cei mai bogaţi elevi din toate ţările participante. Elevii din me- diile sociale cu cele mai mici venituri au înregistrat scoruri la fel de bune ca şco- larii americani care provin din medii cu venituri mari şi foarte mari.

Marc Tucker, preşedintele Centrului Naţional pentru Educaţie şi Economie din Washington, D.C., a vizitat Estonia anul trecut pentru a afla ce fac bine estonienii. El a declarat pentru publi-

 

 

caţia The Atlantic, că, după căderea Cortinei de Fier, alţi foşti sateliţi sovietici, cum ar fi Ungaria şi Republica Cehă, au trecut la un sistem preferenţial adaptat nevoilor elitelor sale. Estonia, în schimb, a oferit şanse egale copiilor din toate mediile. “Ceea ce am văzut în Estonia nu era un sistem educaţional nou, ci unul vechi”, a spus Tucker. „Estonienii nu au schimbat sistemul după căderea Cortinei de Fier. Nu este, astfel, deloc surprinzător că au continuat să obţină rezultate excelente.”

Există mulţi factori care au contri- buit la succesul Estoniei, dincolo de concentrarea pe egalitatea de şanse. De exemplu, educaţia continuă să fie foarte apreciată. Respectul faţă de profesori  este  relativ  ridicat.  Profeso- rii stau cu aceiaşi elevi din clasa întâi până la a treia - sau uneori până la a şasea - permiţând dezvoltarea unor relaţii profunde. Mulţi oficiali şi educatori spun că profesorii din Estonia sunt buni în susţinerea elevilor şi încurajarea lor, spre deosebire de SUA, unde profesorii petrec mult timp pentru a-i ajuta pe cei care au rămas în urmă.

În plus, educaţia timpurie este gra- tuită începând de la 18 luni (când se încheie concediul de maternitate sau de paternitate). Toată lumea primeş- te masa de prânz gratuită, ceea ce înseamnă că profesorii nu ştiu exact care este background-ul de acasă al copilului. Colegiul este, de asemenea, gratuit. Şcolile private, deşi reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare pen- tru educaţia publică, reprezintă încă o parte relativ mică a sistemului educa- ţional. Şcolile estoniene sunt adesea integrate din punct de vedere econo- mic, astfel încât elevii săraci şi bogaţi frecventează aceleaşi clase.

Prin comparaţie, în Statele Unite, elevii nu primesc aceeaşi experienţă educaţională. Calitatea serviciilor de îngrijire a copiilor şi a şcolilor variază în funcţie de venituri. Familiile cu cei mai mulţi bani au adesea acces la cele mai bune centre de îngrijire a copiilor şi la cele mai multe colegii de elită. Şcolile sunt adesea segregate atât pe criteriul rasial, cât şi prin venituri, iar elevii săraci au adesea mai puţine resurse şi mai puţin profesori.

Şcolile estoniene urmează un curri- culum naţional care dictează ceea ce elevii trebuie să acopere la fiecare ma- terie, în fiecare an, până la clasa a IX-a. În acel moment, elevii decid să mear- gă la şcoala secundară superioară timp de încă trei ani, unde se concen- trează pentru a accede la studii superi- oare sau la o şcoală profesională, unde să se pregătească pentru o anumită carieră. Cei mai mulţi elevi, aproximativ două treimi, aleg şcoala secundară su- perioară, potrivit Ministerului Estonian al Educaţiei şi Cercetării. În licee, aceştia pot alege şi un anumit domeniu princi- pal - cum ar fi ştiinţa şi matematica sau ştiinţele umaniste. Această alegere se bazează pe interesele lor şi nu pe scoru- rile anterioare ale testărilor sau notelor. În plus, ei au un set comun de cursuri care să asigure că elevii au cunoştinţe de bază în toate disciplinele.

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Şcoala Internaţională  MODELUL SOCIALIST, SOLUTIA PENTRU UN SISTEM EDUCATIONAL REUSIT