ŞcoalaRomanească.ro

Revista Şcoala Romanească

Scoala Romaneasca

Reclamă


Reclama
Opinii

FENOMENUL DE BULLYING IN SCOALA, EXEMPLE EUROPENE DE BUNA PRACTICA

Violenţa în şcoli este una dintre cele mai vizibile forme de violenţă asupra copiilor. Şcolile nu pot îndeplini rolul important de învăţare şi socializare, dacă acestea sunt un mediu în care se manifestă agresivitatea, intimidarea (bullying) sau violenţa.

Bullying reprezintă o formă de abuz, în detrimentul stării de bine şi dezvoltă-rii sănătoase şi armonioase a elevilor. Poate fi o formă simplă de neglijare sau se poate extinde la forme com-plexe de abuz fizic, emoţional şi sexu-al. Unii specialişti consideră problema bullying-ului, comportamentul sau ati-tudinea de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a câşti-ga puterea asupra altei persoane.

Bullying este de fapt tot o formă de violenţă, care se pare că a crescut destul de mult în ultimii ani. Au apărut incidente, mai ales la nivelul şcolilor, şi a crescut gradul de conştientizare a fenomenului bullying. Se concre-tizează în: apelarea numelui într-un anumit fel, excluderea din activităţi, discriminarea, nerespectarea dreptu-rilor, abuzul de orice tip, agresivitatea verbală sau scrisă. Se consideră că cei care provoacă „bullying” sunt acele persoane care nu primesc suficien-tă atenţie, care doresc astfel să iasă în evidenţă, să braveze şi acţionea-ză în consecinţă. Lipsa de afecţiune, de aprobare, de îndrumare, de fee-dback pozitiv, lipsa iubirii, neglijarea, încurajarea unor noi stiluri de viaţă, noi moduri de impunere sau de a câştiga bani (droguri, prostituţie, găşti) sunt factori facilitatori pentru bullying. Ne-voia de putere şi de dominare fac din victimă o ţintă, iar agresorii vor răni fi-zic, social sau emoţional pe ceilalţi. De cele mai multe ori, cei care hărţuiesc au fost hărţuiţi sau sunt ei înşişi hărţuiţi, de colegi sau de familie.

Copiii sau persoanele care sunt agresori (în limba engleză bullies) sunt de fapt cei care vor să demonstreze, în forţă, din păcate, că au o bună sti-mă de sine, că deţin controlul şi sunt superiori celorlalţi. Familiile unde se foloseşte adesea pedeapsa corpora-lă constituie un mediu „prielnic” pen-tru dezvoltarea comportamentelor deviante de tip bullying, inadecvate adaptării la cerinţele sociale, incapa-bile de înţelegere a disciplinei pozitive şi respectării unor reguli pentru buna funcţionare. Multe studii conchid că invidia şi resentimentele pot fi motive care produc bullying. Există dovezi care sugerează că un deficit de sti-mă de sine contribuie semnificativ la actele de tip bullying, ca şi stările de anxietate sau de vinovăţie. Lipsa abili-tăţilor sociale, utilizarea forţei, depen-denţa de comportamente agresive, mânia şi furia, statutul în grupul de apartenenţă, existenţa unor antece-dente de acest tip în copilărie sunt factori de risc. Precizăm că, de multe ori, bullying-ul nu implică neapărat cri-minalitate sau violenţă fizică, ci funcţi-onează ca abuz psihologic sau verbal.

Este important să se depună efor-turi pentru eliminarea acestui compor-tament. Se afirmă că, de multe ori, în şcoala românească încă nu există şi nu se întâmplă astfel de fenomene, dar trebuie să fim pregătiţi şi să se prevină apariţia acestora.

Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacţio-nează unele cu altele: la şcoală, la lo-cul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass media, chiar între ţări etc. Se creează astfel o stare de con-flict, care nu poate fi depăşită decât dacă se conştientizează existenţa fe-nomenului.

Iată caracteristicile generale ale agresorilor şi victimelor:

 

Agresori: manifestă puternic nevo-ia de a conduce, de a domina şi „sub-juga” alţi colegi; sunt impulsivi, uşor de înfuriat; sunt provocatori, nu respectă regulile; sunt agresivi cu colegii, părin-ţii, profesorii; nu au remuşcări şi capa-citatea de a înţelege emoţiile celor-lalţi (empatie); au deficit de atenţie: în timpul orelor desenează, aruncă hârtii, dorm, comentează; au o părere foarte bună, uneori exagerată despre sine: se consideră şefi , şmecheri, boss, prinţese etc.; instigă la absenteism şcolar şi-i abuzează pe cei care nu se supun „noii” reguli; aparţin unor antu-raje/ grupuri dubioase; percep acţiuni ostile acolo unde nu există, sunt anti-sociali.

Victime: sunt pasivi în comporta-ment şi comunicare, izolaţi social; sunt precauţi, sensibili, retraşi, timizi; manifes-tă nesiguranţă, anxietate, sensibilitate exacerbată; au o stimă de sine scăzu-tă; au puţini prieteni sau deloc; nu sunt capabili să dezvolte relaţii sociale; sunt percepuţi ca incapabili de a se apăra, de a avea puncte de vedere persona-le, de a argumenta; au diferite forme de dizabilităţi: fizice, de vorbire, locomo-torii etc.; afişează o atitudine de învins şi un comportament depresiv; nu fac faţă presiunii grupului; arată că drepturile lor nu contează, sunt ignorate; nu iau atitu-dine în faţa actelor de agresiune.

Bune practici de prevenire a bullying-ului

Problema violenţei/a bullying-ului necesită, în mod special, o rezolvare holistică, deoarece cauzele acestui fe-nomen nu se rezumă numai la aspecte singulare. În acest context trebuie ac­ ţionat la următoarele niveluri:

l înţelegerea mecanismelor care declanşează fenomenul bullying sau al violenţei;

l stilul şi calitatea practicilor de gestio-nare a conflictelor, actelor de violenţă şi situaţiilor de bullying;

l calitatea programelor şcolare şi mo-dul de predare la clasă;

l implicarea în activităţile de timp liber şi calitatea programului extracurricular; l formalizarea strategiilor, tehnicilor şi procedurilor care fac faţă cel mai bine incidentelor;

l dezvoltarea de relaţii pozitive cu cei-lalţi şi cu sine însuşi.

La crearea mediului pozitiv din şcoală contribuie în mod necesar: par-ticiparea elevilor la luarea deciziilor, existenţa unor libertăţi şi responsabili-tăţi, arhitectura şi infrastructura adec-vate locaţiilor şcolare, aplicarea în mod coerent a regulamentelor, regu-lilor, acordurilor şi profesorilor, asigura-rea necesităţilor de confort elementar (toalete, apă, săpun, utilităţi, căldură, apă caldă, cantină, material didactic, conexiune Internet etc.).

PROF. MĂRIUÞA ALBERT,

COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” GALAÞI

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Opinii  FENOMENUL DE BULLYING IN SCOALA, EXEMPLE EUROPENE DE BUNA PRACTICA