Eveniment

DOUASPREZECE DEZIDERATE PENTRU ROMANIA EDUCATA, LA ORIZONTUL 2030

1. Sistemul de educaţie formează ce- tăţeni activi, cu valori europene, adap- taţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solidă. Cel care învaţă depăşeşte un nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală. Este autonom în învăţare, are capacitatea de a-şi auto-regla propria învăţare şi îşi poate identifica şi gestiona singur emoţii- le, fiind capabil să comunice astfel încât să aibă relaţii armonioase, în familie şi so- cietate. Totodată, îi este încurajată crea- tivitatea încă din timpul educaţiei timpu- rii şi, ulterior, îi este susţinută maturizarea înspre demersuri inovative şi antrepreno- riale. Beneficiarul educaţiei dobândeşte un set de competenţe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, în- cepând cu educaţia timpurie şi continu- ând pe tot parcursul vieţii sale.

2. Educaţia este individualizată, cen- trată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi pe specificul fiecărei comunităţi de învăţare. Fiecare om este diferit, fiind mai predispus la performanţă într-un do- meniu sau altul. Sistemul de educaţie asi- gură în permanenţă condiţiile ca elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, dar şi în domenii aflate în aria lor de interes. De aceea, consili- erea şcolară, serviciile educaţionale de sprijin de tipul „şcoala după şcoală”, por- tofoliul educaţional şi materiile opţionale capătă o importanţă mult mai mare în formarea, evaluarea şi definirea par- cursului  şcolar/universitar. Infrastructura educaţională este  adecvată,  oferind fiecărui elev/student şansa  maximizării propriului potenţial – de exemplu prin în- văţare experienţială,  lucru în echipă etc. Pentru atingerea acestui deziderat, cla- sele/grupele sunt dimensionate şi dotate astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev/student, oferindu-i contexte semnificative şi mo- tivante de învăţare. Întreg procesul de educaţie încurajează reflecţia şi învăţa- rea ca valori practicate de-a lungul în- tregii vieţi, atât de către elevi/studenţi, cât şi de către profesori.

3. Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot par- cursul vieţii sale.  În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrâ- nirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi  maximiza  potenţialul. Investiţia în educaţia timpurie este esenţială  pen- tru dezvoltarea armonioasă a persona- lităţii fiecărui om, pentru succesul său educaţional, împlinirea şi integrarea sa socială. Ea devine cu atât mai impor- tantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate sau comunităţi  sărace, cărora le lipsesc alternativele de dez- voltare personală. De aceea, oportuni- tăţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul ante-preşcolar, cât şi cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor. În acelaşi timp, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, fie pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar, fie pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor ulterioară pe piaţa muncii şi în societate. O abor- dare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs  educaţional este  esenţială şi poate fi facilitată de eliminarea bariere- lor de acces şi participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identi- ficarea din timp a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corecta- rea acestora. În scopul atingerii acestor deziderate, se  asigură o  infrastructură adecvată şi suficientă, care să respec- te cel puţin un set minimal de standar- de (care includ nu doar caracteristicile spaţiului interior, ci şi ale spaţiului exterior, dotările, personalul etc.). Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul ante-preşcolar până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială asi- gurarea personalului didactic format ast- fel încât să poată aplica acest curricu- lum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, nevoi şi as- piraţii proprii.

4. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie. Socie- tatea recunoaşte rolul şi importanţa profesorilor pentru formarea viitorilor cetăţeni.  Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, sunt absolvenţi de studii universitare. Forma- rea iniţială a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioa- dă de practică de minim şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuţia / ajutorul unor specialişti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adec- vate nevoilor acestora şi ale comunităţii educaţionale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din prac- tica pedagogică şi să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în şcoală

şi comunitate. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de manage- ment al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu perfor- manţe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carenţe în activitate sunt ajutate şi trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identifi- cate, dacă este cazul, soluţii individuale, onorabile,  de  reorientare profesională sau ieşire din sistem.

5. Pentru educaţie, se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient. Finanţarea educaţiei se face în raport cu viziunea şi strategia asumate, precum şi cu performanţele înregistrate şi nevoile existente, ţinând cont  de  descentrali- zarea sistemului educaţional şi capaci- tatea autorităţilor  publice locale de a susţine educaţia fără a afecta calitatea acesteia. Se asigură finanţare pentru re- surse de învăţare şi pentru infrastructură educaţională, conform  standardelor naţionale, inclusiv   pentru   extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insufici- entă sau neadecvată. Finanţarea asigu- ră resursele de învăţare şi infrastructură adecvate pentru elevii/studenţii  cu di- verse forme de dizabilitate sau cu ce- rinţe educaţionale  speciale. Finanţarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel naţional şi cu cele asumate de fiecare instituţie de învăţământ. Sistemul de finanţare  cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algo- ritmul  de  finanţare  folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale.

6.  Sistemul  de  educaţie este  unul echitabil şi  de  calitate pentru fiecare elev. Se asigură echitatea în sistem, la nivel de acces, participare şi finalizare. Se doreşte reducerea pierderilor din sistem (abandon şcolar, părăsire timpu- rie a şcolii, absenteism). Fiecare elev/ student contează (indiferent de vârstă, mediu  socio-economic, nevoi  specia- le sau de religie, etnie, opţiune politică, orientare sexuală), iar formarea fiecăruia este esenţială  pentru viitorul României. Pentru aceasta, trebuie să existe un grad suficient de autonomie instituţională  în gestiunea resurselor, în funcţie  de ne- voile beneficiarilor şi de tipul comunităţii deservite, dar bazat pe standarde mini- me de calitate şi garantarea unor trasee educaţionale personalizate  şi  flexibile. Suplimentar, există programe naţionale de sprijin pentru elevii şi studenţii din me- dii dezavantajate, iar şcolile care deser- vesc preponderent comunităţi  sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal suport şi activităţi  de implicare a comunităţii  în viaţa şcolii.

7. Tinerii pot opta pentru trasee fle- xibile  în  educaţie. Tinerii  beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activităţile  extracurriculare şi alte  forme  de  educaţie complemen- tare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a  opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au în- clinaţie, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educaţie sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ce parcurs educaţional pot urma în funcţie de alegerea lor şi care sunt beneficiile

şi costurile fiecărei opţiuni.  Astfel, rute- le educaţionale sunt flexibile şi asigură maximizarea potenţialului individual, iar consilierea asigură cadrul necesar luării deciziilor informate privind viitorul lor. Sunt stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă ca structură, com- petenţe şi abilităţi cerute de dinamica tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi formare continuă. Pentru maximizarea flexibilităţii sistemului, elevii şi studenţii beneficiază de posibili- tatea evaluării cunoştinţelor dobândite în afara sistemului educaţional  formal. Evaluarea învăţării efective este centra- tă pe o logică a dezvoltării de facto a abilităţilor şi competenţelor şi nu pe una a duratei participării formale.

8.  Sistemul de  educaţie  românesc este atrăgător pentru comunităţile aca- demice din România şi din întreaga lume, facilitând o intensitate crescută a mobilităţilor internaţionale. Programele de mobilitate sunt o componentă esenţi-

ală la toate nivelurile de învăţământ, atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru profesori, cercetători şi personalul admi- nistrativ. Elevii din educaţia  secundară superioară şi studenţii din învăţământul terţiar au acces la semestre de studiu/ cercetare în alte ţări. Profesorii şi cerce- tătorii din România beneficiază de diferi- te programe de formare şi/sau predare, respectiv cercetare, în şcoli, universităţi şi laboratoare de cercetare europene/in- ternaţionale. Parteneriatele interinstituţi- onale internaţionale permit organizarea de programe în co-tutelă, inclusiv sub regimul Universităţilor Europene. Un nu- măr ridicat de studenţi şi profesori străini sunt activi în universităţile româneşti şi un număr proporţional cu cel al altor state europene de studenţi şi profesori români beneficiază de mobilităţi în universităţi, centre de cercetare şi companii inter- naţionale, din afara României. În învăţă- mântul terţiar este o regulă ca progra- mele de masterat să fie predate şi într-o limbă de circulaţie internaţională.  Dez- voltarea curriculară ia în calcul evoluţiile

ştiinţifice şi tendinţele din mediul interna- ţional. România participă la programele europene de mobilitate cu o pondere din totalul beneficiarilor proporţională cu greutatea sa demografică în cadrul Uni- unii Europene. În acest sens, sunt atinse ţintele minime de mobilitate presetate: de 20% la nivel de licenţă şi masterat, şi de 90% pentru studiile doctorale. Simul- tan, cel puţin 5% din programele de stu- diu sunt derulate în comun cu alte uni- versităţi europene sau internaţionale. De asemenea, entităţile de educaţie şi cer- cetare româneşti accesează minimum

4% din totalul alocării de fonduri europe- ne, pentru întărirea cooperării universita- re şi pe domeniul cercetării.

9. Alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor. Elevii au capacitatea de a înţe- lege un text complex, inclusiv cu carac- ter juridic sau economic, în momentul fi- nalizării educaţiei secundare. Absolvenţii acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta şi de a selecta informaţiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii şi Comu- nicării (TIC). Au capacitatea de a le utili- za în siguranţă, precum şi de a se orienta în privinţa dezvoltării şi educaţiei lor ulte- rioare, optând pentru programe de for- mare necesare în cariera dorită. În mod concret, tinerii îşi dezvoltă competenţe cheie necesare pe parcursul întregii vieţi. Sistemul educaţional deţine infrastructu- ra şi dotările necesare, precum şi parte- neriate cu mediul privat, sau programe

 

extra-curriculare care facilitează atinge- rea acestor obiective.

10. Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot par- cursul educaţional. Întreg parcursul edu- caţional are la bază dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii fiecărui copil. Etica

şi integritatea sunt valori care se cultivă

şi se respectă pe tot parcursul educaţi- onal, existând regulamente clare care prevăd consecinţele nerespectării aces- tor valori pentru toţi cei implicaţi. Cultura integrităţii se transmite atât prin compor- tamente şi norme instituţionale, cât şi prin repere curriculare.

11. Managementul educaţional este unul profesionist şi bazat pe inovaţie. Fun- cţionarea performantă a unui sistem mo- dern de învăţământ beneficiază de un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze şi să ofe- re  feedback politicilor publice din edu- caţie, în toate unităţile de învăţământ. Implicarea  părinţilor, a  asociaţiilor de elevi, a sindicatelor şi a sectorului privat în deciziile şcolilor este o caracteristică naturală a sistemului, iar în învăţământul terţiar normalitatea este reprezentată de implicarea studenţilor ca parteneri egali în  toate procesele decizionale, alături de angajatori şi reprezentanţi ai societăţii în ansamblu. Profesionalizarea mana- gementului educaţional  şi promovarea unei guvernanţe orientate spre integrita- te, calitate şi echitate implică crearea de programe de formare iniţială şi continuă pentru managerii din educaţie, selecta- rea acestora prin concurs şi separarea managementului economic-administra- tiv al şcolilor de cel educaţional.

12. Cadrul legislativ care guvernea- ză educaţia este unul stabil şi se bazea- ză pe o viziune asumată. Capacitatea managerilor de a asigura o administrare eficientă a instituţiilor de învăţământ este determinată de profesionalismul mana- gerilor educaţionali, de alocarea de re- surse, dar şi de cadrul legislativ existent. Acesta din urmă este stabil, permite pla- nificarea pe termen lung, minimizează birocraţia şi încurajează iniţiativa şi auto- nomia fără a periclita calitatea actului educaţional. El evită existenţa de „zone gri” în care responsabilităţile administra- tive nu sunt clar definite, existând viduri legislative sau suprapuneri de responsa- bilitate. În acest sens, un obiectiv central al guvernanţei politice a întregului sistem este limitarea, până la eliminare, a inter- venţiilor şi schimbărilor care nu sunt fun- damentate pe date şi studii de impact. 

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Eveniment  DOUASPREZECE DEZIDERATE PENTRU ROMANIA EDUCATA, LA ORIZONTUL 2030