ŞcoalaRomanească.ro

Revista Şcoala Romanească

Scoala Romaneasca

Reclamă


Reclama
Actualitate

REFORMA, DAR CU CAP

Noi schimbări importante par să îi aştepte pe elevi: ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţă că pre- găteşte o nouă reformă în sistem. Refe- ritor la această propunere, membrii Sin- dicatului Învăţământului Preuniversitar din Galaţi au păreri diferite. Unii dascăli consideră că noua structură propusă pentru învăţământul preuniversitar ar avea probleme, în vreme ce alţii spun că eliminarea matematicii/informati- cii/TIC de la unele tipuri de Bacalaure- at nu este de bun augur.

Am stat de vorbă cu Adriana Şte- fănescu, profesor de limba română la Şcoala Gimnazială nr. 5 din Galaţi, şi am abordat mai întâi problema privind valorile pe care se construieşte educa- ţia viitorului.„Aş dori să se dezvolte puţin, despre cum pot participa părinţii şi comunita- tea, care sunt în afara contactului cu şcoala,  la  elaborarea  conţinuturilor. De asemenea, la subsidiaritate se vor- beşte despre încurajarea şcolilor prin instrumente speciale. Care ar fi aceste instrumente speciale?”, ne spune Adri- ana Ştefănescu.La capitolul „Ce face şcoala?”, regăsim o formulare interesantă: „dez- voltarea fizică armonioasă a copiilor şi tinerilor prin promovarea aptitudinilor sportive, a motricităţii”.„Ce să înţelegem? Că excluderea personalului didactic calificat, şi mă re- fer aici la profesorii de educaţie fizică, de la orele din perioada educaţiei tim- purii, precum şi de la orele claselor I-III, va influenţa „dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor şi tinerilor”? Vor fi mai dezvoltaţi fizic copiii?

Când vor face sport: în orele de educaţie fizică, ma- tematică  sau  română  cu  doamnele învăţătoare?”, se întreabă retoric pro- fesoara de limba română.Tot la acest capitol, se spune că„şcoala organizează activităţi extra- curriculare  pentru  întreaga  familie”.„Să înţeleg că trebuie să ne implicăm şi în familii, să-i învăţăm pe oameni cum să-şi organizeze viaţa de familie? Mi se pare total nepotrivită această specifi- care!”.Tot la „Ce face şcoala?”, regăsim formularea „şcoala asigură timp dis- tinct pentru învăţare în variate forme în mediul şcolar” pentru ca elevii să nu mai aibă nimic de făcut acasă. Ani- şoara Ştefănescu se întreabă care sunt aceste forme şi dacă există spaţii pen- tru aşa ceva?„Am regăsit în această strategie o formulare interesantă: «şcoala după şcoală, activităţile extraşcolare vor exista fără a genera costuri pentru fa- milie».

Ar fi interesant de ştiut cum se va realiza acest lucru? La «after-school» copiii nu trebuie să mănânce? Dacă ducem copiii în excursii tematice, nu plătesc?”Mai mult, la „Rezultatele garanta- te ale învăţării” se specifică: „Program şcoala după şcoala generalizat”. „Asta înseamnă şi obligatoriu cumva? Vor fi mulţi părinţi care nu vor dori pentru că vor avea de plătit costuri suplimentare şi nu toţi îşi permit. Ce cadre vor sta cu ei, cum vor fi retribuite, ce specialităţi vor trebui să aibă, şi aici mă refer la co- piii de la clasa a VI-a şi mai mari. Sun- tem oare pregătiţi?”, se întreabă reto- ric din nou Adriana Ştefănescu.La capitolul „Cine este responsabil de succesul serviciului public de edu- caţie” se spune: „Şcoala este finanţa- tă de autorităţile locale în funcţie de nevoile identificate”. „Dacă succesul şcolar depinde de autorităţile locale nu cred că putem vorbi de prea mult succes”, crede Adriana Ştefănescu.

Cât priveşte structura propusă pen- tru învăţământul preuniversitar, Adriana Ştefănescu consideră că sunt trei probleme:1. Eliminarea profesorilor de gimna- ziu de la clasele a V-a şi a VI-a, probabil cu excepţia celor de religie, educaţie fizică, limbi straine;2. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu;3. Introducerea anului suplimentar, denumire elegantă în locul tradiţionalei repetenţii.„Sunt convinsă că foarte multe ca- dre didactice titulare vor rămâne fără posturi. Fiind obligatoriu ca acestora să li se rezolve situaţiile, cel mai probabil că vor fi trimise în cine ştie ce cătune, fără posibilitatea de a face naveta, astfel fiind forţate să renunţe la învăţământ. În ceea ce priveşte anul su- plimentar, părerea mea este că se va considera  că  este  repetenţie. 

Deci, nu vom mai promova elevii de-a IX-a decât dacă vor merita, fără a ne mai gândi că trebuie să facă obligatoriu un număr de ani de şcoală. În concluzie, structurarea va crea mari probleme”, mai spune profesorul Adriana Ştefă- nescu.La rândul ei, Aura Iroveanu, profesor la Liceul Tehnologic „Dumitru Moţoc“ din Galaţi, susţine că nu este de acord cu eliminarea matematicii/informaticii/ TIC de la Bacalaureat, indiferent de for- ma lui.„Eleviilor, indiferent de profil, trebu- ie să li se creeze o logică constructivă, algoritmică,  le  trebuie  matematică. Nu există societate care să nu ceară competenţe TIC, folosirea pachetului Microsoft. Chiar şi la Medicină!

În spitale există un program informatic, o bază comună de date prin care se verifică starea pacientului, deci şi în cazul celor care au absolvit o postliceală au nevo- ie de competentele TIC şi de compe- tenţe matematice.O altă obervaţie a Aurei Iroveanu se referă la faptul că elevii profilului teh- nologic vor da Bacalaureatul la Ştiinţe, deşi ei nu fac această disciplină!„De  ce  elevii  profilului tehnologic nu se pot duce la o facultate cu pro- fil umanist? De ce un elev de la liceul tehnologic sau/şi profil ştiinţe, conform schemei, nu poate face o facultate de litere, o facultate de drept? Din punc- tul meu de vedere, un elev de la profil real are mai multe aptitudini pentru a face o facultate de drept, logica dez- voltată fiindu-i de mai mare ajutor. De exemplu, cine ar fi un mai bun procu- ror sau poliţist criminalistic? Un elev de profil uman sau un elev de profil tehnic/ ştiinţe/mate-info? Luaţi în calcul la răs- puns faptul că elevul de la mate-info/ ştiinţe/tehnic are 3-4 ore de limba şi lite- ratura română în program!”, ne-a expli- cat Aura Iroveanu.

BOGDAN NISTOR

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Actualitate  REFORMA, DAR CU CAP