Argumentare privind menținerea/ introducerea a două ore de educație fizică la liceu în planurile cadru pentru toate nivelurile și toate filierele

Prof. Baniță  Elena

C.N ”Dr. Ioan Meșotă” Brașov

 

Context și motivație

Datele statistice recente, relevă o creștere alarmantă a sedentarismului și a problemelor de sănătate asociate acestuia, inclusiv obezitatea infantilă, tulburări de comportament și dificultăți de concentrare în rândul copiilor și adolescenților din România.

Un alt factor alarmant este, utilizarea excesivă, de către tineri, a dispozitivelor electronice ( telefoane mobile, tablete, laptopuri, TV, etc.)Studiile arată că elevii petrec, în medie, între

4 și 6 ore pe zi în fața ecranelor, ceea ce contribuie semnificativ la reducerea activității fizice și la apariția problemelor de sănătate, ieșind în evidență  problemele coloanei vertebrale.( cifoze, scolioze, etc)

Având în vedere aceste aspecte,este imperios necesar :

• Menținerea în trunchiul comun  la liceu, a două ore de educație fizică și sport, obligatorii, pentru toate nivelurile si filierele.
• Introducerea a două ore suplimentare, opționale, de educație fizică și sport, ca măsură esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru sprijinirea dezvoltării fizice armonioase a elevilor.

Propunerile vin în contextul elaborării noilor planuri cadru la liceu, acestea trebuie să reflecte importanța activității fizice, pentru sănătatea și creșterea performanțelor școlare ale tinerilor.

2.    Argumente științifice și statistice:

• Conform OMS, ( Organizația Mondială a Sănătății),rata obezității infantile a crescut de 10 ori la nivel global în ultimii 40 de ani.
• în România, peste 20% dintre copiii de 8-10 ani sunt supraponderali sau obezi, iar această tendință continuă în rândul adolescenților.
• studiile naționale arată că aproximativ 1 din 4 adolescenți din România se confruntă cu probleme de greutate, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și afecțiuni metabolice în viața adultă.

*De peste 30 de ani, Studiul Health Behavior in School-aged Children (HBSC – Comportamente legate de sănătate la școlari) încearcă să monitorizeze sănătatea copiilor și tinerilor de 11, 13 și 15 ani din Europa și Canada având particularitatea că se orientează către înțelegerea sănătății în contextul social în care trăiesc tinerii (acasă, la școală, cu familia și prietenii). El este efectuat la fiecare 4 ani pe eșantioane de copii și tineri de 11, 13 și 15 ani. Odată cu trecerea anilor, studiul s-a extins ca acoperire astfel încât la runda desfășurată în perioada 2017- 2018 au participat 45 de țări membre OMS din Europa și Canada, iar datele furnizate au devenit mai complexe. În total, în perioada 2017-2018, la studiu au participat 227.441de tineri. Rezultatele studiului au arătat că la nivel global mai puțin de unul din 5 adolescenți (19%) îndeplinește recomandările OMS privind nivelul recomandat de activitate fizică (60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă). Conform studiului, în 2018 activitatea fizică s-a redus în aproape o treime din țările/regiunile monitorizate în comparație cu rezultatele din 2014, în special în rândul băieților, iar prevalența practicării activității fizice la nivelul recomandat a fost mai mică la

grupele de vârstă mai mari în comparație cu grupele de vârstă mai mici.Frecvența practicării activităților fizice a fost mai mare în rândul băieților decât a fetelor (23%, respectiv 15%).

Participarea la activități fizice a scăzut mai ales în rândul adolescenților și mai ales a fetelor,

interesul pentru implicarea în activități fizice fiind mai scăzut la grupe de vârstă mai mari. Dintre toate țările participante la studiu cele mai mari scăderi ale prevalenței activității fizice la nivelul recomandat s-au înregistrat în rândul băieților de 11 ani din România (o scădere de 18 puncte procentuale) și fetelor de 13 ani din Republica Moldova (15 puncte procentuale). România a fost singura țară în care scăderile prevalenței activității fizice la nivelul recomandat au fost semnificative atât în rândul băieților, cât și în

rândul fetelor, la toate vârstele*.( Text preluat din Campania Promovarea Activității Fizice, Iulie 2023 )

(https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/08/Analiza-de-situatie-AF-2023.pdf)

 

• peste 80% dintre adolescenți petrec mai mult de 3 ore zilnic online, iar 40% dintre aceștia depășesc 6 ore/zi.(conform unui raport realizat de EU Kids Online România)
• sedentarismul cauzat de utilizarea excesivă a ecranelor este asociat cu un risc crescut de obezitate, probleme posturale, tulburări de somn și afecțiuni oculare.
• studiile arată că fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului crește riscul de obezitate cu până la 13%.
• adolescenții care petrec mai mult timp pe dispozitive electronice prezintă o predispoziție mai mare la tulburări de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie, iar lipsa activității fizice agravează aceste efecte.
• De asemenea utilizarea în exces a acestor dispozitive duce la apariția problemelor coloanei vertebrale. Deși nu avem date statistice concrete pentru România, este evident că utilizarea prelungită și postura incorectă asociată cu dispozitivele mobile reprezintă factori de risc pentru sănătatea coloanei vertebrale la tineri. Fenomenul este recunoscut la nivel internațional și se manifestă și în România.

Cum se pot reduce excesul de greutate și obezitatea?

În noiembrie 2020, OMS a adoptat noi recomandări privind activitatea fizică: ”Ghidul privind activitatea fizică și comportamentul sedentar”.

( https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/336656/9789240015128-eng.pdf?sequence=1)

Aceste recomandări se referă la frecvența, intensitatea și durata activităților fizice necesare pentru a aduce beneficii și a diminua riscurile pentru sănătate. Conform Ghidului, copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui:

• să efectueze în fiecare săptămână cel puțin 60 de minute pe zi activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, în special aerobă; (ceea ce nu este atins în prezent în multe școli din România  si este un obiectiv dificil de realizat fără o creștere a numărului de ore de educație fizică);
• să efectueze activități fizice intense, precum și activități care întăresc mușchii și oasele, în cel puțin 3 zile pe săptămână;
• Excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile netransmisibile asociate acestora, pot fi prevenite prin alegerea unei alimentații sănătoase și a practicării regulate a activității fizice de intensitate moderată – cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe săptămână pentru adulți.

(Date preluate de pe site-ul  https://insp.gov.ro/  Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică, 2023).

Combaterea problemelor coloanei vertebrale:

Medicii specializați în chirurgia coloanei vertebrale au observat o creștere a numărului de pacienți, în special tineri, care acuză dureri în zona gâtului și a spatelui superior, asociate cu postura incorectă în timpul utilizării prelungite a telefoanelor mobile.

Studiile arată că, atunci când capul este înclinat înainte la un unghi de 60 de grade pentru a privi ecranul telefonului, presiunea exercitată asupra coloanei vertebrale poate ajunge la 27 de kilograme, ceea ce poate duce la deformări și dureri.

Prevenirea/combaterea acestor probleme legate de postură se poate face prin:

• Corectarea posturii și întărirea musculaturii spatelui și a gâtului prin exerciții fizice:exerciții de dezvoltare fizică generală, stretching, gimnastica, înot , etc.
• Elevii trebuie să facă cel puțin 30-60 de minute de mișcare zilnic, combinând exerciții de viteză,forță, îndemânare, rezistență,gimnastică,mobilitate și stretching.
• Sunt necesare pauze regulate în timpul utilizării dispozitivelor mobile pentru a reduce tensiunea asupra coloanei.

3. Impactul orelor de educație fizică asupra performanțelor școlare

1. Creșterea capacitații de concentrare:

• Studiile publicate de Harvard School of Public Health arată că elevii activi fizic, au rezultate școlare mai bune, datorită creșterii fluxului sanguin către creier șiîmbunătățirii funcțiilor cognitive.
• Activitatea fizică regulată contracarează efectele negative ale expunerii prelungite la ecrane, cum ar fi scăderea capacității de atenție, oboseala mentală și problemele de memorie.
• Pauza activă, sub forma exercițiilor fizice, poate crește performanța cognitivă cu până la 20%, conform studiilor efectuate în mediul educațional.

1. Reducerea absenteismului:

• Activitatea fizică regulată reduce stresul, anxietatea și depresia, contribuind la un climat educațional pozitiv.
• Participarea la activități sportive este corelată cu o mai bună adaptare socială și emoțională, ceea ce reduce riscul de abandon școlar.

1. Dezvoltarea abilităților de viață:

• Sportul promovează respectul pentru reguli, spiritul de echipă, leadership-ul și cooperarea.
• Sportul contribuie la dezvoltarea disciplinei și a capacității de reziliență, calități esențiale în orice domeniu profesional.

1. Incluziune socială:

• Activitățile sportive facilitează integrarea copiilor cu dizabilități sau din medii defavorizate, oferind un cadru egal de participare.

1. Reducerea costurilor din sănătate:

• Conform Comisiei Europene, investițiile în programe de activitate fizică în școli pot reduce costurile asociate cu îngrijirea sănătății publice cu până la 20% pe termen lung, datorită scăderii incidenței bolilor legate de sedentarism.

3. Exemple internaționale de bune practici

• Finlanda: un model educațional de succes, unde elevii au pauze frecvente și ore de educație fizică zilnic (45 de minute) în școli, corelată cu performanțe școlare excelente în clasamentele PISA.
• Danemarca: Sport zilnic obligatoriu în ciclul primar, cu beneficii semnificative asupra sănătății și performanței educaționale.
• Spania: Politici regionale pentru creșterea numărului de ore de educație fizică, reducând rata obezității în unele regiuni.

 

4. Concluzii și propuneri

Pe baza argumentelor prezentate, propun:

1. Menținerea/Introducerea a două ore de educație fizică și sport în trunchiul comun de materii obligatorii pentru liceu, în cadrul noilor planuri-cadru, adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor, la toate nivelurile și la toate profilurile;
2. Introducerea a două ore suplimentare, opționale, de educație fizică și sport, ca măsură esențială pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru sprijinirea dezvoltării armonioase a elevilor.
3. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de educație fizică pentru a implementa metode moderne,atractive și interactive de predare.

 

Aș încheia cu :Educația fizică din școli este cea mai răspândită sursă de promovare a activităților fizice în rândul tinerilor.

(Bruxelles, 10 octombrie 2008, Orientările UE privind activitatea fizică;Acțiuni politice recomandate în sprijinul activității fizice menite să îmbunătățească sănătatea (https://ec.europa.eu/assets/eac/sport/library/policy_documents/eu-physical-activity-guidelines-2008_ro.pdf  ).