Protejarea mediului, în topul 5 al priorităților educaționale ale Epocii digitale

Prof. Înv. primar și Specialist Comunicare Ariadna Păișiu

Mobilitate Erasmus, Green Future, Malaga, iulie 2024

 

Implicați în spectacolul cotidian, în care digitalul tinde să ne domine spațiul și timpul, pierdem din vedere un element vital: MEDIUL!

Conținutul prezentului material scoate în evidență competențele-cheie necesare elevilor, într-o societate digitală în continuă schimbare. Vom prezenta mai jos un top al acestor competențe, pe care, ulterior, le vom dezvolta, punând accent pe conștientizarea și educația pentru mediu.       Considerăm protejarea mediului o prioritate pentru școala noastră, drept pentru care vom pune accent pe acele activități care contribuie la dezvoltarea unei mentalități ecologice și la formarea unei atitudini proactive față de protejarea mediului.

Iată un top 5 al  priorităților educaționale:

1. Dezvoltarea abilităților digitale
2. Dezvoltarea competențelor care vizează incluziunea socială
3. Dezvoltarea competențelor de gândire critică și creativitate
4. Dezvoltarea competențelor de colaborare și comunicare
5. Formarea unui comportament responsabil față de mediu

 

Desigur, dezvoltarea abilităților digitale, cum ar fi programarea, utilizarea tehnologiilor emergente și competențele de securitate cibernetică, este esențială pentru a-i pregăti pe elevi pentru viitorul profesional și personal. Un aspect crucial este alfabetizarea digitală, care nu se limitează doar la utilizarea calculatoarelor sau a dispozitivelor mobile, ci și la capacitatea de a naviga eficient în mediul online, de a evalua informațiile și de a le utiliza în mod creativ și responsabil. Elevii trebuie să înțeleagă cum să găsească informații relevante, cum să le sintetizeze și să le aplice în diverse contexte.

De asemenea, incluziunea este o prioritate socială, esențială pentru dezvoltarea echitabilă și coezivă a societății. Aceasta se referă la integrarea tuturor indivizilor, indiferent de diferențele lor (de pildă etnia, genul, statutul socio-economic, dizabilitățile sau orientarea sexuală), în toate aspectele vieții sociale, economice și culturale.

și încurajarea comportamentului pro-social.

În școală, cadrele didactice iși actualizează permanent competențele pentru a utiliza metode și tehnici care să asigure acces egal tuturor elevilor la resursele digitale, indiferent de statutul socio-economic, pentru a evita amplificarea inegalităților.

Dar, în afară de crearea unui mediu de învățare incluziv, cadrele didactice promovează comportamentul pro-social și pun accent pe o serie de competențe esențiale precum responsabilitatea socială, abilitățile de leadership, managementul emoțiilor, abilitățile de rezolvare a confictelor, încrederea și autonomizarea, toleranța, empatia și respectul.

Pe lângă acestea, competențele de gândire critică și rezolvare de probleme sunt fundamentale într-o lume digitală, în care informațiile sunt disponibile rapid și în cantități mari. Elevii trebuie să fie capabili să analizeze și să evalueze informațiile pentru a lua decizii informate și pentru a rezolva probleme complexe. În plus, creativitatea devine tot mai importantă într-o lume digitală, în care inovațiile și soluțiile noi sunt apreciate și promovate.

Elevii trebuie să fie încurajați să găsească modalități inovatoare de a utiliza tehnologia pentru a rezolva probleme și pentru a crea conținut original și valoros, să exploreze și să experimenteze noi tehnologii, să dezvolte soluții inovatoare și să își exprime ideile prin mijloace digitale. Capacitatea de a adapta și de a învăța continuu devine crucială într-o lume în care tehnologia evoluează rapid.

Competențele de colaborare și comunicare sunt, de asemenea, esențiale pentru elevi în calea lor spre adaptare la viața socială. Elevii trebuie să învețe cum să lucreze în echipe, să comunice eficient fizic sau online, prin diverse platforme și să dezvolte relații productive în ambele medii, onsite și online.

Într-o lume tot mai interconectată digital, competențele elevilor nu se măsoară doar în abilități tehnologice, cognitive și sociale ci și în modul în care aceștia își pot folosi cunoștințele pentru a contribui la protejarea mediului.

Protejarea mediului devine din ce în ce mai importantă în era digitală, în care tehnologiile avansate sunt adesea asociate cu un consum mare de resurse, având un impact negativ asupra ecosistemelor. Elevii joacă un rol crucial în adoptarea unui comportament responsabil față de mediu, prin integrarea competențelor digitale în practici eco-friendly și prin înțelegerea profundă a impactului tehnologiilor asupra ecosistemelor.

Primul pilon al comportamentului responsabil față de mediu, în context digital, este conștientizarea impactului tehnologiilor asupra mediului înconjurător. Elevii ar trebui să fie educați să înțeleagă ciclurile de viață ale dispozitivelor electronice, de la producție până la eliminarea lor, recunoscând impactul asupra resurselor naturale, emisiilor de carbon și deșeurilor electronice. Această conștientizare îi poate ghida să adopte alegeri informate în utilizarea tehnologiei, să prioritizeze produse durabile și eficiente din punct de vedere elergetic.

Un al doilea pilon îl reprezintă practicile eco-friendly, care reprezintă acțiuni și comportamente orientate către protecția mediului și reducerea impactului asupra resurselor naturale. În contextul educațional și al elevilor în era digitală, adoptarea acestor practici devine din ce în ce mai importantă și poate fi susținută prin utilizarea competențelor digitale.

 

Iată câteva exemple concrete de practici eco-friendly:

1. Utilizarea tehnologiilor verzi: Elevii ar trebui să fie încurajați să aleagă produse electronice durabile și eficiente din punct de vedere energetic. Tehnologiile verzi, cum ar fi dispozitivele cu consum redus de energie și baterii reciclabile, contribuie la reducerea amprentei de carbon a tehnologiei digitale.

 

2. Reciclarea echipamentelor electronice: Întrucât tehnologia digitală evoluează rapid, reciclarea corectă a echipamentelor electronice vechi devine esențială pentru reducerea deșeurilor electronice. Elevii ar trebui să fie educați despre procesele de reciclare și să fie încurajați să recicleze dispozitivele vechi în loc să le arunce.

 

3. Consumul responsabil de energie: Educația digitală ar trebui să includă și învățarea despre modurile de a reduce consumul de energie al dispozitivelor electronice. Elevii ar trebui să înțeleagă importanța opririi dispozitivelor atunci când nu sunt folosite și a setărilor de economisire a energiei.

 

4. 4. Colaborarea și inițiative locale, din școală și din afara ei: Elevii pot fi încurajați să colaboreze în proiecte ecologice și să se implice în diverse inițiative pentru protejarea mediului. De exemplu, pot participa la curățenia locală a mediului, la plantarea de arbori sau la proiecte de reciclare în comunitatea lor ori alte proiecte inițiate în școală.

Prin integrarea acestor practici eco-friendly în educația elevilor, se promovează nu doar responsabilitatea individuală față de mediu, ci și formarea unei generații conștiente și proactive în combaterea schimbărilor climatice și protejarea planetei pentru viitor.

Mai mult, elevii pot adopta o serie de practici eco-friendly în viața de zi cu zi, contribuind astfel la protejarea mediului și la reducerea amprentei ecologice. Iată câteva sugestii practice:

 

1. Reciclarea corectă: Învățarea și practicarea reciclării sunt fundamentale. Elevii ar trebui să fie educați să recicleze hârtia, plasticul, sticla și alte materiale reciclabile în școli și acasă. În plus, ar trebui să fie conștienți de importanța reciclării corecte a echipamentelor electronice vechi și să contribuie la colectarea acestora pentru reciclare.

 

2. Economisirea apei: Reducerea consumului de apă și energie este esențială pentru conservarea resurselor naturale. Elevii ar trebui să învețe să închidă robinetele în timp ce se spală pe dinți sau să utilizeze dușul în loc de baie pentru a economisi apă.

 

3. Utilizarea produselor durabile: Alegerea produselor durabile și a celor cu un impact redus asupra mediului poate face o diferență semnificativă. Elevii pot fi încurajați să cumpere rechizite, haine și alte produse fabricate din materiale reciclabile sau biodegradabile.

 

4. Transportul eco-friendly: Promovarea mijloacelor de transport durabile, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau utilizarea transportului public, ajută la reducerea emisiilor de carbon. Elevii pot fi încurajați să participe la campanii de încurajare a mersului pe jos sau a mersului cu bicicleta către școală, atunci când este posibil.

 

Educația continuă și informarea sunt cheia pentru schimbarea comportamentului. Elevii ar trebui să fie implicați în activități educaționale despre schimbările climatice, biodiversitate și alte probleme de mediu. Participarea elevilor la evenimente ecologice, vizite la centre de reciclare sau discuții în clasă despre practici sustenabile pot stimula interesul acestora și pot încuraja angajamentul lor față de protejarea mediului.

Prin adoptarea acestor practici eco-friendly, elevii nu numai că ajută la conservarea mediului înconjurător, dar devin și cetățeni responsabili și conștienți ai impactului lor asupra planetei. Este important ca educația lor să includă nu doar cunoștințe teoretice, ci și stimularea comportamentului proactiv și al angajamentului pentru o lume mai sustenabilă pentru generațiile viitoare.

În loc de concluzii, vă oferim mai jos un material util și concis.

 

Amprenta ecologică, stigmat indelebil?

 

În niciun caz indelebil. Și vom explica în cele ce urmează ce este amprenta ecologică și cum poate fi ea redusă.

1. Ce este amprenta ecologică?

Amprenta ecologică este o măsură a impactului uman asupra mediului, cu accent pe resursele naturale necesare pentru a susține un anumit stil de viață sau activitate. Este o modalitate de evaluare a consumului de resurse și a gestionării deșeurilor, în contextul efectelor pe care le au asupra mediului înconjurător.

Amprenta ecologică este un instrument util  care ne ajută să înțelegem impactul nostru asupra mediului și să identificăm moduri prin care putem reduce acest impact.

 

2. Reducerea amprentei ecologice poate fi realizată prin adoptarea mai multor practici și schimbări în stilul de viață. Iată câteva sugestii concrete:

 

1. Economisirea energiei: Reducerea consumului de energie electrică poate fi realizată prin utilizarea eficientă a aparatelor electrocasnice (de pildă, setarea temperaturii mai scăzute la mașina de spălat sau folosirea becurilor LED), oprirea dispozitivelor în mod corespunzător atunci când nu sunt în uz și instalarea de izolație adecvată pentru a reduce pierderile de căldură în timpul iernii. Să nu uităm, pierderile de căldură te ard și la buzunar! 🙂

 

2. Utilizarea transportului sustenabil: Mersul pe jos (n.r. face și piciorul mai frumos :), mersul cu bicicleta sau împărțirea călătoriilor cu alții sunt modalități eficiente de a reduce amprenta carbonului datorată transportului personal. De asemenea, alegerea unui vehicul cu emisii reduse sau electric poate reduce impactul asupra mediului.

 

3. Reducerea consumului de carne și produse animale: Producția de carne contribuie semnificativ la amprenta ecologică globală din cauza consumului ridicat de resurse, cum ar fi apa, terenul și hrana necesară pentru creșterea animalelor. Reducerea consumului de carne și adoptarea unei diete echilibrate, bazate pe alimente bogate în fibre, legume, fructe pot reduce impactul asupra mediului și reduc și impactul asupra creșterii colesterolului și creatininei, în concluzie…mai pe verde așa! 🙂

 

4. Reciclarea și reutilizarea deșeurilor: Reciclarea materialelor cum ar fi hârtia, plasticul, sticla și metalele ajută la reducerea cantității de deșeuri trimise la depozitele de gunoi și la conservarea resurselor naturale. Reutilizarea obiectelor sau donarea acestora pentru a fi refolosite poate reduce, de asemenea, cantitatea de deșeuri generate. Știți cum se spune: Dar din dar se face Rai. 🙂

 

5. Consumul responsabil de apă: Reducerea consumului de apă prin instalarea de robinete economice de apă, repararea scurgerilor și colectarea apei de ploaie pentru irigație sunt modalități de a gestiona mai eficient resursa de apă dulce. Asta nu-nseamnă să nu ne spălăm. Hm, nu vrem să poluăm mai mult atmosfera. 🙂

 

6. Educarea și conștientizarea: Învățarea continuă despre impactul acțiunilor noastre asupra mediului și împărtășirea cunoștințelor cu alții pot crește gradul de conștientizare al celor din jurul nostru, elevi, profesori și părinți și angajamentul acestora în adoptarea practicilor sustenabile.

 

Prin implementarea acestor schimbări în viața de zi cu zi, fiecare individ poate contribui la reducerea amprentei ecologice personale și la protejarea mediului înconjurător pentru generațiile viitoare.

 

Bibliografie:

1. „Asta schimbă totul: Capitalism vs. Climat” de Naomi Klein

– explorează intersecția dintre capitalism și schimbările climatice, discutând despre necesitatea reformei economice pentru protejarea mediului.

2. 2. ” A șasea extincție: O istorie nenaturală a Pământului ” de Elizabeth Kolbert

– analizează impactul uman asupra biodiversității și fenomenul extincției în masă provocat de activitățile umane.

3. 3. „Cradle to cradle: Remaking the way we make things” de William McDonough și Michael Braungart

– propune un model de design ecologic care promovează reciclarea și reutilizarea materialelor în locul conceptului tradițional de „a lua, a folosi și a arunca”.

4. „The Ecological Footprint: a primer” de Mathis Wackernagel și William Rees

– oferă o introducere esențială în conceptul amprentei ecologice, explicând cum și de ce măsurăm impactul uman asupra planetei.

5. „The Carbon Footprint Handbook” editat de R. James

– este o resursă detaliată care abordează calculul și gestionarea amprentei de carbon

 

Resurse online utile:

 

1. Environmental Protection Agency (EPA) – (https://www.epa.gov)

– o resursă bogată cu informații despre legislația ecologică, educație și resurse pentru protejarea mediului.

2. World Wildlife Fund (WWF) – (https://www.worldwildlife.org)

– oferă informații și resurse despre conservarea speciilor, protejarea habitatelor și schimbările climatice.

3. Greenpeace – (https://www.greenpeace.org)

– o organizație internațională care luptă pentru protejarea mediului, oferind rapoarte, campanii și resurse educaționale.

4. Calculează-ți amprenta ecologică. https://www.footprintcalculator.org/home/en

-un instrument concret care îți calculează amprenta ecologică

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Amprent%C4%83_ecologic%C4%83

– un site care oferă informații de bază despre amprenta ecologică.

6. https://xn--adevrul-c4a.ro/ce-este-amprenta-de-carbon-si-cum-o-reducem/

– oferă informații concrete despre cum actiunile noastre zilnice sunt cele care maresc amprenta de carbon și ce e de făcut pentru a o diminua.