Gimnazial Liceal Preșcolar Primar

Conducerea clasei: comunicare, relaţionare şi organizare

profesor învățământ preșcolar Ștefania Drăniceanu,

Școala Gimnazială I.C. Constantinescu, Roești, Vâlcea

 

În urmă cu aproximativ treizeci de ani era clar că munca profesorului trebuia inserată într-o perspectivă a complexității ecologice, în care contextele educaționale trebuiau analizate în termeni sistemici și relaționali, în care copiii nu mai puteau fi considerați ca o piesă curată în cadrul un ecosistem.

Dacă ne gândim înapoi la modalitățile de conducere a clasei ale profesorilor noștri, până la începutul anilor 90, ne amintim cu siguranță aspectul liniar al managementului clasei: de exemplu, dacă s-ar fi atribuit o notă disciplinară, consecința ar fi fost că părintele ar fi au fost de partea profesorului, întărind acțiunea profesorului acasă. Dacă astăzi este atribuită o notă, consecința nu este liniară, ci este imprevizibilă, de neconceput, uneori de neimaginat.

Din acest exemplu se poate deduce că în prezent pentru un profesor nu mai este posibil să gestioneze situațiile într-un mod liniar ci trebuie să le insereze într-o perspectivă a complexității.

Devine astfel esențial să cunoaștem și să conștientizăm practicile educaționale care pot fi utile în managementul clasei, care pot crea un climat școlar pozitiv și permit guvernarea complexității acestuia.

Dar ce înseamnă a gestiona o clasă? Să începem cu ceea ce nu este. Nu este menținerea disciplinei, corectarea comportamentelor inadecvate, amintirea că se mișcă fără permisiunea sau amenințarea elevilor care se angajează într-un comportament inadecvat.

Conducerea unei clase înseamnă promovarea unui climat pozitiv la clasă, încurajarea participării elevilor la activitățile clasei, promovarea autonomiei și responsabilității.Profesorii știu deja că acest lucru este posibil doar dacă dobândești abilități de comunicare, relaționale și organizaționale de nivel înalt.Un profesor care folosește un mod eficient de a gestiona sala de clasă știe să stăpânească regulile și tehnicile de comunicare educațională; este capabil să descifreze mesajele verbale, non-verbale și para-verbale care caracterizează mesajul comunicativ al elevului; știe să implementeze o interacțiune comunicativă în care să existe congruență între aspectele verbale, para-verbale și non-verbale ale unui mesaj; știe să folosească mesajul-meși tehnicile de reformulare și oglindire. Din punct de vedere al comunicării didactice, exprimă mesajele clar și precis: explică întotdeauna ce va trebui să facă un elev, ce comportamente verbale vor fi permise și care vor fi modalitățile de participare la activitățile propuse. El cunoaște factorii care inhibă comunicarea precum ordonarea, porunca, solicitarea, amenințarea, judecarea, critica, dezaprobarea, blama și încercarea de a pune în valoare intervenția elevilor, fără a devaloriza niciodată persoana.

O altă dimensiune foarte importantă în managementul clasei este capacitatea de a relaționa. Mai multe cercetări confirmă că profesorii care reușesc să aibă relații bune cu elevii au cu 31% mai puține conflicte la clasă și probleme disciplinare în anul școlar. Pentru a promova o relație pozitivă este important să se caute situații de interacțiune cu elevul în momentele recreative, să manifeste interes față de viața elevilor pentru a personaliza relația și a arăta încredere, respect și atenție. Profesorul ar trebui să acționeze ca un model social pozitiv, implementând comportamente pro-sociale precum ascultarea, empatia, ajutorul.

În concluzie, dimensiunea organizării școlare nu poate fi ignorată. Un profesor eficient în managementul clasei, știe să gestioneze timpul zilei de școală (știe să treacă de la o activitate la alta, să dea ritm unei lecții, să gestioneze timpii de învățare); știe să gestioneze și să îngrijească spațiile (amenajarea centrelor, așezarea materialelor și a mobilierului, folosirea instrumentelor); știe să reglementeze participarea elevilor (atribuirea de sarcini, acordarea de reguli, luarea deciziilor); utilizează metodologii de predare active, orientate spre învăţarea în grup.

Profesorul știe să implementeze procese reflexive și autoevaluative pentru a consolida din ce în ce mai mult aceste dimensiuni și a guverna complexitatea care caracterizează rolul din ce în ce mai articulat al profesorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *