Gimnazial Liceal Preșcolar Primar Profesional Resurse Umane

Draftul programului de guvernare – Capitolul Educație

Coaliția Națioanală formată  din PSD, PNL și UDMR  a prezentat primul draft al Programului de guvernare.

Vă prezentăm în continuare capitolul privind învățământul preuniversitar:

MINISTERUL EDUCAȚIEI

 Viziunea pe termen mediu

Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, cronice și generate de criza pandemică, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României și asumat de Guvernul României prin Memorandumul din data de 13.07.2021.

Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:

  • ECHITATEA – reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și pentru tinerii din toate mediile;
  • EXCELENȚA – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional;
  • INTEGRITATEA – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire;
  • STAREA DE BINE – dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin;
  • PROFESIONALISMUL – menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților;
  • RESPECTUL – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării;
  • FLEXIBILITATEA – asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru fiecare elev;
  • DIVERSITATEA – garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional;
  • TRANSPARENȚA – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional;
  • COLABORAREA – dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.

Probleme structurale ale educaţiei din România

Educaţia din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează societatea şi economia României. Cele mai importante probleme structurale includ aspecte de echitate, abandon școlar, accesul redus şi rata mult prea mare de analfabetism funcțional. Principalii indicatori care confirmă accesul redus la educaţie sunt:

  1. România are una dintre cele mai mici rate de acces la educaţia timpurie pentru copiii de 0 – 3 ani din Uniunea Europeană (media UE – 35,2%).
  2. Rata de participare a adulţilor la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019.
  3. Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul naţional asumat în Strategia Europa 2020.
  4. Ponderea tinerilor de 30 – 34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii şi tineri „pe drum”, oferindu-le calificări insuficiente/ nerelevante pentru piața muncii.
  5. Lipsa de calitate şi prestigiu a educaţiei profesionale şi tehnice, precum şi insuficienta integrare a acesteia cu piaţa muncii.
  6. Nevoia unor măsuri integrate în procesul educaţional, prin colaborarea Ministerului Educaţiei cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, precum şi cu autorităţile locale.

Însă problema accesului este dublată de calitatea necorespunzătoare a actului educaţional din multe unități de învățământ. Conform testelor PISA, nivelul de competenţă la citit, matematică şi ştiinţe plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre aceştia, 44% sunt definiți ca analfabeţi funcţional, afectând participarea viitoare a acestora la viaţa civică şi economică.

O problemă specială o reprezintă învăţământul în limbile minorităţilor naţionale care sunt dezavantajate din cauza lipsei resurselor educaţionale, inclusiv a celor digitale şi a constrângerilor normative a efectivelor de elevi de la clasă. De asemenea, discrepanţa mare a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale indică o problemă de inechitate structurală.

O altă problemă importantă este şi faptul că din perspectiva ponderii studenților la mia de locuitori, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană.

Cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanţării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE, nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest.

Toate aceste probleme sunt agravate de calitatea precară a infrastructurii. De la numărul insuficient al creşelor şi grădiniţelor, la numărul mare al clădirilor şcolare fără apă curentă sau autorizare ISU, copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfășurare a procesului educațional.

Existenţa acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive şi bazate pe tehnologie. Totodată, riscul ridicat de perpetuare a sărăciei şi de limitare a mobilităţii sociale este agravat de campanii de dezinformare şi de ştiri false.

Provocările şi oportunităţile crizei sanitare

Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forţat trecerea educaţiei în mediul online şi a adus în prim-plan nevoia de a accelera o serie de reforme structurale – digitalizarea, personalizarea educaţiei, debirocratizarea, structurarea şi adecvarea curriculumului, concentrarea pe competenţe-cheie şi adaptarea la cerinţele actuale ale unei societăţi aflate în transformare accelerată. De asemenea, pandemia a făcut şi mai vizibile clivajele între diversele medii sociale. Se evidențiază nevoia de recuperare, atât în termeni de competențe, cât și socio-emoțional. O atenție deosebită se va acorda măsurilor remediale și continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii digitale, a competențelor digitale în rândul elevilor și cadrelor didactice, precum și asigurarea unei educații pentru sănătate care să promoveze prevenția și să combată dezinformarea.

Pierderile generate de învățarea online sunt uriașe și greu de recuperat, sistemul de învățământ nefiind pregătit pentru a susține școala online, astfel încât elevii să dobândească cel puțin același nivel de competențe pe care le oferă procesul de educație desfășurat cu prezență fizică.

Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere:

  1. Conectivitate generalizată.
  2. Echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ.
  3. Conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile.
  4. Formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală.
  5. Platforme de evaluare dedicate și securizate.

Deziderate din perspectiva Proiectului România Educată

 I.1. Educație de calitate pentru toți

Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev și student, începând cu educația timpurie și continuând cu învățarea pe tot parcursul vieții. Fiecare elev și student contează (indiferent de vârstă, de mediul socio-economic, de nevoile speciale, de religie, de etnie etc.), iar formarea fiecăruia este esențială pentru viitorul României. Statul oferă programe naționale de sprijin pentru elevii și pentru studenții din medii dezavantajate, iar școlile care deservesc preponderent comunități sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal de sprijin și pentru activități de implicare a comunității în viața școlii. Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism). În acest scop, se identifică din timp situațiile de risc și sunt identificate instrumente flexibile pentru corectarea acestora.

De asemenea, se asigură o infrastructură adecvată și suficientă, care să respecte cel puțin un set minimal de standarde. Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul antepreșcolar până la cel universitar, coerent și adecvat profilului divers al copiilor și specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educație. Este esențială asigurarea personalului didactic format, astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunități și situații, pentru a răspunde adecvat unei mari diversități de elevi/studenți, cu profiluri, cu nevoi și cu aspirații proprii.

Se urmărește atingerea unui nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală. Totodată, se va pune accent pe autonomie în învăţare, pe identificarea și gestionarea emoţiilor, pe comunicare pentru a dezvolta relaţii armonioase în familie şi societate, toleranța şi acceptarea diversității culturale şi etnice. Se va încuraja creativitatea încă din faza educaţiei timpurii şi, ulterior, susţinerea unor demersuri inovative şi antreprenoriale. Beneficiarul educaţiei dobândeşte un set de competenţe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, începând cu educaţia timpurie şi continuând pe tot parcursul vieţii sale.

 

I.2.  Educație individualizată – diversitate

Educația este individualizată, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare.

Sistemul de educaţie va asigura condiţiile și va stimula elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, coroborat cu domeniile aflate în aria lor de interes. Consilierea și orientarea şcolară, serviciile de sprijin educational și social capătă o importanţă accentuată în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/ universitar. Infrastructura educaţională trebuie să fie adecvată, oferind fiecărui elev/ student şansa maximizării propriului potenţial. Pentru atingerea acestui deziderat, clasele/ grupele vor fi dimensionate astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev/ student. Sunt stabilite mecanisme active și funcționale pentru înțelegerea anticipativă a nevoii de forță de muncă, de competențele și de abilitățile cerute de dinamica tehnologică și socială și, implicit, a nevoii de formare inițială și de formare continuă.

Elevii şi studenţii vor beneficia de posibilitatea evaluării cunoştinţelor dobândite în afara sistemului educaţional formal. Evaluarea învăţării efective este centrată pe o logică a dezvoltării de facto a abilităţilor şi competenţelor, şi nu pe una a duratei participării formale.

Se va susține continuarea și dezvoltarea programului școlilor pilot, program ce presupune și o adaptabilitate crescută la nevoile specifice  învățământului preuniversitar cu scopul de a pune în aplicare intervenţii educaţionale inovative, proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea evaluării şi determinării potenţialului de valorificare extinsă şi de fundamentare a politicilor educaţionale la nivel naţional, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate.

Tinerii vor beneficia de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activităţilor extracurriculare şi a altor forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educaţie sau către un alt traseu. Vor fi consiliați cu privire la alegerea parcursului educaţional în raport cu dorințele și capacitatea de dezvoltare profesională și personală, în funcție de beneficiile şi costurile fiecărei opţiuni. Astfel, rutele educaţionale vor fi flexibile şi vor asigura maximizarea potenţialului individual.

Vor fi stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă ca structură, competenţe şi abilităţi cerute de dinamica tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi formare continuă.

Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale va beneficia, fără discriminare, de resurse educaţionale (manuale şcolare, inclusiv digitale), umane (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), instituţionale (unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, instituţii de perfecţionare pedagogică, instituţii auxiliare şi conexe sistemului de învăţământ) şi financiare necesare pentru menţinerea, dezvoltarea unui sistem de învăţământ propriu.

 

 I.3. Autonomie și gândire critică

Sistemul românesc de educație formează tineri alfabetizați funcțional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informațiile teoretice cu experiențele practice. Copiii și tinerii înțeleg rostul școlii în formarea lor, valorizează lectura și au capacitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce citesc.

Toți elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii și a Comunicării (TIC). Au capacitatea de a utiliza informațiile în siguranță, precum și de a se orienta în privința dezvoltării și educației lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită.

Cel care învață depășește un nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Este autonom în învățare, are capacitatea de a-și autoregla învățarea și își poate identifica și gestiona singur emoțiile, fiind capabil să comunice, astfel încât să aibă relații armonioase, în familie și în societate. Întreg procesul de educație încurajează reflecția și învățarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieți, atât de către elevi/studenți, cât și de către profesori.

În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi maximiza potenţialul. Investiţia în educaţia timpurie este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui om, pentru succesul său educaţional, împlinirea şi integrarea sa socială. Ea devine cu atât mai importantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate. Oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor.

În acelaşi timp, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar sau pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor pe piaţa muncii şi în societate. O abordare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs educaţional este esenţială şi poate fi facilitată de eliminarea barierelor de acces şi participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. Se va adopta un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul educației timpurii până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială formarea personalului didactic astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, nevoi şi aspiraţii proprii. Totodată se va asigura cadrul de finanţare necesar acoperirii acestor deziderate enumerate, atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile europene, respectiv din PNRR.

 

I.4. Responsabilitatea și integritatea sunt valori-cheie asumate și exersate

Sistemul de educație formează cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător. Responsabilitatea și integritatea sunt valori care se cultivă și respectă pe tot parcursul educațional. Cultura integrității se transmite atât prin comportamente și prin norme instituționale, cât și prin repere curriculare. Elevii înțeleg importanța unor valori precum responsabilitatea, corectitudinea, transparența, atât prin forța modelelor pedagogice primite prin intermediul cadrelor didactice, cât și prin prisma informațiilor pe care le înțeleg și le aplică la școală. Școala formează nu doar tineri care stăpânesc și aplică informațiile primite, ci și caractere umane, care își exersează în permanență integritatea, toleranța, respectul față de celălalt, față de mediu și față de societate. Sistemul de educaţie trebuie să formeze cetăţeni activi, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solidă, bazată pe valori europene.

 

I.5. Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic

Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Societatea recunoaşte rolul şi importanţa profesorilor pentru formarea viitorilor cetăţeni. Formarea iniţială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minim şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice vor beneficia de contribuţia unor specialişti (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunităţii educaţionale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică şi să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în şcoală şi comunitate.

Sub presiunea generată de pandemia COVID-19, cât şi sub presiunea continuă şi din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. Competenţele transversale au devenit din ce în ce mai căutate de către angajatori, în contextual schimbării tehnologice accelerate. Competenţele digitale devin o necesitate pentru întreg personalul didactic. Pentru asigurarea integrală cu resursă umană calificată, dubla specializare a cadrelor didactice devine o prioritate.

Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, toate cadrele didactice vor beneficia de sprijin, iar cele cu performanţe deosebite beneficiază de recunoaștere.

 

I.6. Pentru educație, se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient

Finanţarea educaţiei se va face în raport cu viziunea şi strategia asumate, precum şi cu performanţele înregistrate şi nevoile existente, ţinând cont de descentralizarea sistemului educaţional şi capacitatea autorităţilor publice locale de a susţine educaţia fără a afecta calitatea acesteia.

Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităților existente. Se va asigura finanţare pentru resurse de învăţare şi pentru infrastructură educaţională, conform standardelor naţionale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanţarea asigură resursele de învăţare şi infrastructură adecvate pentru elevii/studenţii cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerinţe educaţionale speciale. Având în vedere specificul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, dispersia geografică mare, precum şi accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferențiată semnificativ a costului standard per elev. Finanţarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel naţional. Sistemul de finanţare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanţare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. Se va susține alocarea de resurse suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal suport și activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene si bugetul național; pentru unitățile de învățământ din zone vulnerabile finanțarea de baza trebuie facută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățămantul în limbile minorităților naționale. Reglementarea posibilității de organizare a unităților de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie cu structuri în mai multe unități administrativ teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită;

 

I.7. Școli sigure și sănătoase

Siguranța individuală în școli sau în universități este o cerință de bază pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educațională va fi adecvată, spațiile educaționale sunt dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă.

Sistemul educațional va deține infrastructura și dotările necesare, precum și parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanțare disponibile pentru o investiție trainică.

 

I.8. Sistemul de educație românesc este atractiv și valorifică oportunitățile de colaborare internațională

  • Programele de mobilitate sunt o componentă esențială pentru toate nivelurile de învățământ, atât pentru elevi și pentru studenți, cât și pentru profesori, cercetători și personalul administrativ. Se creează fluxuri de mobilitate echilibrate, atât din perspectiva celor care studiază în afara granițelor (outgoing), cât și pentru reprezentanții comunităților academice și școlare proveniți din alte țări (incoming), inclusiv prin susținerea adecvată a celor care provin din grupuri dezavantajate sau subreprezentate

 

Parteneriatele interinstituționale internaționale permit organizarea de programe în cotutelă, cu precădere în cadrul Universităților Europene. În învățământul superior, este stimulată organizarea programelor de masterat atât în limba română, cât și în limbi de circulație internațională. Dezvoltarea curriculară se bazează pe evoluțiile științifice, diversitatea culturală, tendințele din mediul international și cerințele mediului socio-economic național.

Colaborările internaționale, accesarea fondurilor europene și organizarea în clustere care cuprind universități, institute de cercetare și companii private sunt utilizate ca oportunități de generare a inovării și a progresului științific. În acest context, se va acorda o atenție deosebita și pentru mărirea fondurilor pentru proiecte școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești.

 

I.9. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe responsabilitate

Funcționarea performantă a unui sistem modern de învățământ este susținută printr-un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze și să ofere feedback politicilor publice din educație în toate unitățile de învățământ. Implicarea părinților, a asociațiilor de elevi și studenți, a partenerilor sociali și a sectorului privat în decizii poate contribui la profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre integritate, calitate și echitate. Se va sustine organizarea de programe de formare inițială și continuă pentru managerii din educație, programe de sprijin în derularea activității și selectarea managementului prin concursuri corecte și periodic organizate.

Se va finaliza concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere din unitățile de învățământ, organizat exclusiv pe baza criteriilor de competență si se va avea în vedere organizarea unor sesiuni de concurs pentru ocuparea tuturor funcțiilor de conducere, de îndrumare și control din sistemul de învățământ preuniversitar.

Profesionalizarea managementului şcolar este o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură calitatea actului educaţional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învăţământului. Managerul sau directorul şcolii trebuie să dețină un set complex de competenţe în management organizaţional, recrutarea, selecţia şi managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare şi logistice, comunicare organizaţională şi relaţională, managementul conflictelor şi nu numai.

Profesionalizarea managementului școlar şi depolitizarea şcolii sunt două elemente centrale care vor asigura autonomia performantă a unităţii de învățământ.

 

I.10. Colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient

Reziliența va fi asigurată la nivelul întregului sistem educațional, cât și la nivel individual (părinți, elevi, profesori etc.). Pe ambele niveluri, reziliența va urmări capacitatea de adaptare la contexte de criză sau de incertitudine.

Direcțiile prioritare de acțiune vor fi stabilitatea cadrului normativ și predictibilitatea proceselor de reformă, dar și includerea în documentele strategice și de planificare a unor măsuri concrete de răspuns rapid și de adaptare în contexte de criză.

Vor fi, de asemenea, identificate măsuri specifice de sprijin pentru școlile dezavantajate, astfel încât să fie reduse decalajele dintre școli, pentru ca toți copiii să aibă acces la un învățământ de calitate. O altă valoare asumată, în acest sens, este colaborarea tuturor părților implicate, pentru a crea un cadru care favorizează adaptabilitatea și reziliența, în care predictibilitatea parcursurilor educaționale să genereze încrederea societății, în ansamblu. Un sistem rezilient este unul predictibil si adaptabil, în care schimbările sunt fundamentate pe date colectate periodic.

  1. Obiective strategice în educație

Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”.

Pentru operaţionalizarea acestui proiect, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată”.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

  1. Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar. Implementarea unor politici meritocratice de salarizare; Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- şi inter-disciplinare;

 

  1. Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;
  2. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;

 

  1. Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi-Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;

 

  1. Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;

 

  1. Generalizarea etapizată a programului „masă caldă la școală” și „școală după școală” și promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au același obiectiv și același grup ținta;
  2. Finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile minorităților naționale;
  3. Finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală);

 

  1. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;

 

  1. Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;

 

  1. 11. Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socioeconomice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;

 

  1. Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune: aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale, finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române și finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale;

 

  1. Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional. Realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de Date a Evidenţei Populaţiei.

III. Obiective specifice în învăţământul preuniversitar – echitate şi calitate

III.1 Configurarea unui Program National Integrat

  1. Programul național privind achiziția de laptop-uri sau tablete cu abonament la internet avand ca scop dotarea elevilor și a studenților, prin raportare la criterii sociale, precum și a cadrelor didactice, care nu au beneficiat anterior de mijloace electronice cu acces la Internet în scopul realizării proceselor de predare- învățare – evaluare în format on-line, cât și pentru utilizarea mijloacelor educaționale bazate pe tehnologiile digitale sau pentru colaborarea interdisciplinară.
  2. Programul național pentru conectarea școlilor la internet avand ca scop conectarea la Internet a tuturor unităților și instituțiilor de învățământ, cu precădere a unităților de învățământ preuniversitar din localități situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum și celor din zone izolate și/sau defavorizate, care nu au o conexiune performantă la internet.
  3. Program privind Digitalizarea resurselor educaționale avand ca scop realizarea unui sistem integrat de eLearning bazat pe o platforma open- source (de exemplu Moodle), cu facilități de videoconferință incluse. Se va înființa ”Platforma națională digitală a educației” care conține atât manualele în format digital, catalogul virtual, dar și alte resurse de învățare și posibilități de evaluare. Platforma va include facilități pentru managementul documentelor de studii și cel al unităților de învățământ.

d)     Programul național de învățământ TVR Educațional – acces gratuit la educație pentru toți elevii din România avand ca scop realizarea unei Platforme educaționale digitale multimedia și a unei Biblioteci virtuale multimedia,  în colaborare cu Televiziunea Română, destinate elevilor, cadrelor didactice și familiei, inclusiv celor din invatamantul in limbile minoritatilor nationale,  de tip „Netflix educaţional românesc”.

e)     Realizarea și finanțarea unui Program național de ore remediale, destinat tuturor copiilor din România avand ca scop evaluarea  rapidă a fiecărui elev și realizarea de ore remediale finanțate care să vizeze fiecare elev

  1. Programul naţional de sprijin al elevilor avand ca scop stimularea performantei si participarii la procesul educațional al tuturor elevilor din România, indiferent de statutul lor socio-economic. Prin acest program propunem relaxarea criteriilor privind eligibilitatea pentru bursa de ajutor social, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinții sau tutorii legali au salariul minim pe economie va putea fi eligibil pentru acest tip de bursă, astfel încât  numărul elevilor care să beneficieze de burse sociale să crească, până la dublarea numărului de beneficiari.
  2. Programul national de sprijin ,,Scoala de Spital” avand ca scop sprijinirea elevilor care sunt inscrisi la scoala de spital

h)     Programul național „Vouchere culturale pentru elevi” avand ca scop asimilarea culturii prin acordarea unui voucher este de 250 lei/an, care poate acoperi servicii/bunuri culturale.

  1. Realizarea manualelor în limbile minorităților naționale în vederea acoperirii deficitului existent.
  2. Implementarea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”

 

III.2. Educaţia timpurie – acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţe

  1. Finalizarea procesului de preluare din perspectivă conceptuală și metodologică a creşelor în sistemul national de învățământ, concomitent cu creșterea capacității de cuprindere în învățământul antepreșcolar a copiilor cu vârste între 0 – 3 ani;
  2. Asigurarea finanţării per antepreşcolar, conform prevederilor legale;
  3. Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar, până în anul 2025;
  4. Revizuirea standardelor specifice de asigurare a calităţii educaţiei timpurii, inclusiv cele privind spaţiul educaţional, dotările, activitatea psihopedagogică şi activităţile suport;
  5. Dezvoltarea şi actualizarea standardelor de pregătire şi a standardelor ocupaţionale pentru personalul din educaţia timpurie;
  6. Actualizarea cadrului normativ privind construcţiile cu scop educaţional, precum şi proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcţia de creşe şi grădiniţe, în colaborare cu Ordinul Naţional al Arhitecţilor;
  7. Acordarea creditului fiscal pentru copiii înscriși la creșe și grădinițe astfel angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit.

 

 III.3. Învăţământ primar şi secundar – servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii

  1. Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă;
  2. Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;
  3. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcţional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform rezultatelor obținute la testele PISA;
  4. Dezvoltarea programelor „școală după școală” în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite, inclusiv prin acordarea unei majorări cu 25% – 30% a salariului de bază, pentru desfășurarea activității în program prelungit, în situația în care, orele din cadrul programului prelungit nu le intră în norma didactică;
  5. Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii, prin crearea cadrului legal care sa permita angajarea in scoala a consilierilor scolari, logopezilor, asistentilor sociali si profesorilor de sprijin;
  6. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conţinuturilor pe profilul celui care învaţă, pe competenţele-cheie şi pe maximizarea potenţialului fiecărui copil;
  7. Valorificarea evaluărilor naţionale şi a evaluărilor curente, în vederea realizării intervenţiilor remediale pentru asigurarea progresului şcolar;
  8. Standardizarea evaluarii la fiecare disciplină şi an de studiu și digitalizarea evaluărilor și examenelor naționale;
  9. Introducerea portofoliului educaţional digital pentru actualizarea şi monitorizarea permanentă a parcursului educaţional al fiecărui copil şi identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activităţii extraşcolare;
  10. Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa;
  11. Reconfigurarea ciclurilor de învăţământ astfel încât toate traseele educaţionale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;
  12. Realizarea reţelei şcolilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate şi a dezvoltării unor programe educaţionale inovative;
  13. Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);
  14. Creşterea calităţii învăţământului în mediul rural prin încurajarea procesului de realizare a consorţiilor şcolare;
  15. Renunțarea treptată la sistemul de predare simultană;
  16. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară şi pentru integrarea tehnologiei în procesul educaţional;
  17. Creşterea alocării de fonduri pentru proiectele şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti, inclusiv prin includerea istoriei minorităţilor etnice în manualele şi programele de istorie;
  18. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie va înființa, în structura acestuia, un birou de coordonare științifică a elaborării și revizuirii periodice a curriculei, coordonarea evaluării manualelor școlare și auxiliarelor didactice, precum și coordonarea științifică și profesională a sistemului de evaluare și examinare pentru învățământul în limbile minorităților naționale și, conform art.45 alin. (16), va înființa la Miercurea Ciuc un birou de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
  19. Se va susține dezvoltarea activităților Centrelor de formare continua în limbile minorităților naționale și a diversificării programelor de formare a acestora și se vor asigura manuale școlare, inclusiv cele digitale la toate disciplinele pentru învățământul în limbile minorităților naționale, începând cu anul școlar 2022/ 2023;

ș. Examenul de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a și, ulterior, a bacalaureatului la limba și literatura română se va organiza conform programei școlare speciale în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale.

 

  III.4. Învăţământ profesional şi vocațional – rute profesionale şi vocaţionale pentru o societate emergentă

  1. Dezvoltarea rutelor de educaţie profesională în regim dual la nivel secundar şi terţiar;
  2. Extinderea programelor de tip dual până la cel puțin 30% din totalul programelor de educaţie profesională;
  3. Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii;
  4. Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învăţământul profesional şi dual, din surse europene/ guvernamentale prin crearea cadrului legal care sa permita cumulul mai multor burse cu bursa profesionala;
  5. Dezvoltarea centrelor/ campusurilor pentru învăţământ dual, corelate cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă;
  6. Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor la un nivel superior de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate;
  7. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul tehnologic, vocațional, profesional, artă și sportiv.

    III.5. Cariera didactică – profesionişti în educaţie

  1. Regândirea sistemului de formare iniţială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică şi extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;
  2. Creşterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice şi diversificarea contextelor de formare;
  3. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situaţiilor de risc de abandon şcolar şi utilizarea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;
  4. Formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă;
  5. Realizarea profilului de competenţe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învăţământ;
  6. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calităţii procesului educaţional;
  7. Salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă prin implementarea Legii 153/2017, mărind salarile profesorilor. Este esențială identificarea unei solutii pentru a crește salariile profesorilor, in special ale profesorilor debutanți.
  8. Introducerea unui fond de premiere de 2% din bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor/institutiilor de invatamant pentru salariatii cu rezultate deosebite prin decizia consiliului de administratie a unitatii/institutiei de invatamant
  9. Includerea în formarea inițială a cadrelor didactice a unui modul special pentru însușirea competențelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele didactice din educația timpurie și învățământul primar;
  10. Sustinerea și extinderea dublei specializări în formarea inițială  a cadrelor didactice.

 

III.6. Managementul unităţilor de învăţământ – profesionalizare

 

  1. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master şi la resurse de calitate pentru directorii unităţilor de învăţământ şi pentru aspiranţii la cariera managerială;
  2. Creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ atât în privinţa resursei umane, curriculumului la decizia elevului/ şcolii/ comunităţii, cât şi a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;
  3. Digitalizarea proceselor de management şi administrative la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  4. Construirea unui sistem de Big Data şi Inteligenţă artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educaţie şi să realizeze previziuni;
  5. Susţinerea financiară a autorităţilor locale pentru rezolvarea integrală a situaţiilor unităţilor de învăţământ cu toalete în curte, fără acces la apă şi canalizare sau fără internet;
  6. Identificarea şi reabilitarea şcolilor cu risc seismic sau cu vulnerabilităţi care afectează semnificativ procesul educaţional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.);
  7. Regândirea modului de organizare a concursului pentru managementul şcolar, în acord cu descentralizarea şi cu reforma administrativă, pentru a fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ;
  8. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali (precum reprezentanţii elevilor, părinţilor, sindicatelor şi ai mediului privat).

 

 

III.7. Infrastructura şcolară – siguranță și calitate

  1. Construirea de creşe şi grădiniţe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta 0 – 6 ani;
  2. Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură care să faciliteze personalizarea educaţiei pentru nevoile elevilor – inclusiv prin utilizarea opţiunilor de digitalizare a resurselor învăţării;
  3. Dezvoltarea infrastructurii școlare și asigurarea dotărilor necesare pentru realizarea incluziunii copiilor cu CES în învățământul de masă;
  4. Elaborarea unui proiect naţional de reabilitare şi extindere a reţelei de şcoli gimnaziale, şcoli profesionale şi licee;
  5. Înființarea și dotarea de laboratoare didactice;
  6. Construcţia şi dezvoltarea de campusuri şcolare, inclusiv pentru învățământ dual;
  7. Construirea de internate/ cămine;
  8. Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea şi asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învăţământul preuniversitar;
  9. Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii precum și a celor din ciclul primar, gimnazial și liceal pentru a favoriza suplimentarea numărului de ore de educație fizică și sport, având ca obiectiv maximal introducerea în planurile cadru a unei ore de educație fizică, zilnic;
  10. Promovarea unui program eficient și transparent de finanțare a internatelor școlare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de personal;
  11. Extinderea infrastructurii având ca obiectiv înființarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde școlile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepțiilor cu privire la depășirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii/ consolidării legislației actuale;
  12. Achiziția de autobuze/ microbuze școlare corect corelată cu specificul și necesarul unităților școlare.

program-de-guvernare-draft-2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.