Articole de specialitate Resurse Umane

Decontarea cheltuielilor de navetă ale personalului din învățământ

Decontarea cheltuielilor de navetă este un drept al personalului didactic prevăzut de ani de zile în legislație. Însă, consacrarea sa legislativă nu a însemnat și că dreptul în cauză a fost și respectat. Sau că personalul didactic a obținut simplu sumele reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute cu deplasarea la și de la locul de muncă.

A fost nevoie de declanșarea a mii de procese, prin care unitățile de învățământ și autoritățile administrației publice locale au fost obligate la plata, respectiv la alocarea sumelor reprezentând decontul navetei. Aceste sume nu intră sub incidența dispozițiilor privind executarea eșalonată; ele trebuie achitate integral, într-o singură tranșă.

În timp, pentru cei mai mulți salariați (personal didactic) navetiști, decontarea acestor sume nu mai este o problemă. Există însă, în continuare, situații în care sumele respective nu se plătesc, din diferite motive; între acestea cel mai des ne confruntăm cu refuzul  administrației locale de a aloca fondurile sau cu pasivitatea unitățilo de învățământ (care nu fac demersurile necesare).

În continuare, vom face o trecere în revistă a legislației în materie  și a concluziilor decurgând din acestea.

 

Art.105 alin. (2) lit. f) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (cu modificările și completările ulterioare – în special cele operate prin Legea nr. 1/2014) prevede:

Art. 105 (2): Finanţarea complementară se asigură DIN BUGETELE LOCALE ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii;”.

 

Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la şi de la locul de muncă a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2015, stipulează:

Art. 1 (2) În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:

  1. a) beneficiari – cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar, îndreptăţit la decontarea cheltuielilor de navetă, care nu deţin locuinţă în localitatea unde au postul, indiferent de titlu;
  2. b) localitate – în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare, prin localitate se înţelege: capitala României, municipii, oraşe, sate reşedinţă de comună, sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor;
  3. c) localitate de domiciliu/reşedinţă – localitatea din mediul urban sau din mediul rural în care cadrul didactic/didactic auxiliar are domiciliul/reşedinţa, potrivit documentelor de evidenţă a populaţiei;
  4. d) navetă – deplasarea dus-întors a beneficiarilor din localitatea de domiciliu/reşedinţă într-o altă localitate unde este situată unitatea de învăţământ/unitatea de învăţământ special/centrul de resurse şi asistenţă educaţională, la care aceştia îşi au locul de muncă;
  5. e) postul – denumire generică pentru locul de muncă din cadrul unităţii de învăţământ unde beneficiarii îşi desfăşoară efectiv activitatea; (…)

Art. 2 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei beneficiarilor din învăţământul preuniversitar de stat, din unităţile de învăţământ special şi din centrele de resurse şi asistenţă educaţională, care nu dispun de locuinţă în localitatea unde este situată unitatea de învăţământ la care au postul.

(2) Sumele destinate navetei beneficiarilor prevăzuţi la alin. (1) se asigură din veniturile proprii ale bugetelor locale şi din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.

Art. 3 (1) Beneficiază de decontarea cheltuielilor de navetă cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar, care nu deţin locuinţă în localitatea unde aceştia îşi au postul.

Art. 5 (1) În vederea decontării lunare a cheltuielilor cu efectuarea navetei, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ analizează cererile pentru asigurarea decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei, având în vedere următoarele elemente: (…)

(2) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ analizează şi verifică legalitatea solicitărilor, aprobă lunar cererile solicitanţilor şi fundamentează necesarul lunar de finanţare, individual şi pe total unitate de învăţământ. Necesarul de finanţat se transmite de către directorul unităţii de învăţământ sub formă de solicitare primarului, respectiv preşedintelui consiliului judeţean, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea lunii pentru care se face fundamentarea, în vederea deschiderii de credite pentru efectuarea plăţilor.

Art. 7 (1) Decontarea abonamentelor/biletelor de transport emise de operatorii de transport auto şi naval pentru cadrele didactice şi pentru personalul didactic auxiliar se asigură la valoarea acestora.

(2) Decontarea abonamentelor emise de operatorii de transport feroviar public de călători se asigură la valoarea acestora, tren clasa a 2-a. Decontarea abonamentelor emise de operatorii de transport feroviar alternativ CFR se asigură la valoarea acestora, dar nu mai mult decât tarifele de deservire generală din transportul feroviar public de călători, tren clasa a 2-a.

(3) Sunt acceptate la decont biletele emise zilnic de operatorii de transport numai în situaţiile în care pe ruta respectivă nu se emit abonamente, atunci când beneficiarul utilizează mai multe mijloace de transport în comun sau când acesta are norma/postul în mai multe unităţi de învăţământ din localităţi diferite.

(4) Distanţa pentru care se decontează abonamentul/biletul şi care este înscrisă pe documentul justificativ este distanţa dintre localitatea de domiciliu/reşedinţă a beneficiarului şi localitatea în care se află unitatea de învăţământ.

(5) Sunt interzise încheierea de contracte între unitatea de învăţământ şi operatorul de transport şi, implicit, efectuarea de plăţi direct de către unitatea de învăţământ către operatorul de transport în comun.

            (6) Decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei se poate face pentru autoturismul/ambarcaţiunea proprietate personală sau deţinut/ă legal cu orice titlu atunci când:

  1. a) pe ruta dintre localitatea de domiciliu/reşedinţă şi localitatea în care se află situată unitatea de învăţământ nu există servicii de transport efectuate de operatorii de transport în comun sau programul acestora diferă semnificativ de orarul/programul unităţii de învăţământ;
  2. b) pe ruta dintre localitatea de domiciliu/reşedinţă şi localitatea în care se află situată unitatea de învăţământ există servicii de transport efectuate de operatorii de transport în comun, însă cadrul didactic, respectiv personalul didactic auxiliar optează pentru transportul cu autoturismul/ambarcaţiunea proprietate personală sau deţinut/ă legal cu orice titlu.

(7) Decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei pentru personalul care se deplasează cu autoturismul/ambarcaţiunea proprietate personală sau deţinut/ă legal cu orice titlu, în cazurile prevăzute la alin. (6), se face la valoarea unui abonament pentru ruta respectivă sau pentru distanţe similare.

(8) Se interzice decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei cu autoturismul proprietate personală, pentru cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar, atunci când acestea au asigurate servicii de transport gratuit cu autovehiculele destinate transportului de persoane deţinute/asigurate de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către unitatea de învăţământ, iar orarul mijloacelor de transport nu diferă cu mai mult de 2 ore de orarul/programul beneficiarului.

 (9) Documentele justificative prezentate de beneficiar lunar la decont, pentru luna precedentă, unităţii de învăţământ sunt următoarele:

  1. a) abonamentele, emise de operatorii de transport auto/feroviar/naval în conformitate cu reglementările legale în vigoare, utilizate în luna precedentă;
  2. b) biletele emise de operatorii de transport auto/feroviar/naval în conformitate cu reglementările legale în vigoare, utilizate în luna precedentă, acceptate numai în cazurile prevăzute la art. 7 alin. (3);
  3. c) bonurile de achiziţie a carburantului, pentru transportul efectuat cu autoturismul/ambarcaţiunea proprietate personală sau deţinut/ă legal cu orice titlu, iar suma decontată se calculează potrivit prevederilor alin. (7). Valoarea bonurilor prezentate la decont trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea sumei decontate.

(10) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat au obligaţia efectuării plăţii abonamentelor/biletelor şi contravalorii transportului efectuat cu autoturismul/ambarcaţiunea proprietate personală sau deţinută legal cu orice titlu, în luna următoare celei pentru care au fost prezentate documentele justificative.”

 

Din prevederile mai sus citate, putem trage următoarele CONCLUZII:

  1. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază cadrele didactice și personalul didactic auxiliar din unităţile de învăţământ (cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau determinată).
  2. Decontarea cheltuielilor de navetă se realizează pentru personalul didactic atât din mediul RURAL, cât şi din mediul URBAN:
  3. a) fie prin decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun – auto, CFR, naval,
  4. b) fie prin decontarea contravalorii biletelor pe respectivul mijloc de transport în comun,
  5. c) fie prin decontarea carburantului la valoarea unui abonament pentru ruta respectivă sau pentru distanţe similare.
  6. Obligația decontării cheltuielilor de navetă revine angajatorului (care face plata efectivă) și administraţiei publice locale (care prevede în buget și alocă unității fondurile necesare decontării navetei).
  7. Nu există nicio prevedere legală care să dea posibilitatea administraţiei locale să deconteze preferenţial cheltuielile de navetă, numai pe anumite mijloace de transport sau numai cu anumite firme de transport, agreate de autorităţi. De asemenea nu se poate refuza decontarea carburantului atunci când naveta se face cu autoturismul proprietate personală sau deținut legal cu orice titlu, cu excepția situațiilor în care există servicii de transport gratuit cu autovehiculele destinate transportului de persoane deţinute/asigurate de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către unitatea de învăţământ, iar orarul mijloacelor de transport nu diferă cu mai mult de 2 ore de orarul/programul beneficiarului.

 

În raport de situațiile semnalate în practică, facem și următoarele precizări:

  • Ce se înțelege prin „autovehicule (…) asigurate de către autoritățile administrației publice locale sau de către unitatea de învățământ”? Numai autovehiculele aflate în proprietatea sau „custodia” instituțiilor publice? Nu. Transportul poate fi asigurat în mod gratuit inclusiv în baza unor contracte de prestări-servicii de transport încheiate de autoritatea locală/unitatea de învățământ. Dacă asemenea contracte există, iar, în baza lor, autovehiculele sunt afectate transportului personalului didactic, conform art. 7 alin. (8) din Normele metodologice nu se poate proceda și la decontarea cheltuielor de navetă. Evident, interdicția de la art. 7 alin. (8) nu operează dacă orarul mijloacelor de transport respective diferă cu mai mult de două ore față de orarul/programul beneficiarului.

 

  • Decontarea cheltuielilor de navetă se realizează dacă domiciliul/reședința salariatului se află în ALTĂ LOCALITATE decât cea în care se află postul pe care acesta funcționează.

O definiție juridică a localității nu există, dar există o ierarhizare a localităților, reglementată de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, cu modificările și completările ulterioare; de altfel, textul art. 1 alin. (2) lit. b) din Norme, mai sus citat, face trimitere expresă la Legea nr. 351/2001.

La art. 2 (2) din actul normativ menționat se prevede: „Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană; b) rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european; c) rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; d) rangul III – oraşe; e) rangul IV – sate reşedinţă de comună; f) rangul V – SATE componente ale comunelor şi SATE aparţinând MUNICIPIILOR şi oraşelor.

În consecință, un salariat (cadru didactic sau personal didactic auxiliar) domiciliat într-o localitate (fie ea urbană sau rurală, de sine stătătoare sau componentă a unei alte localități) care își desfășoară activitatea într-o altă localitate (de asemenea urbană sau rurală, de sine stătătoare sau componentă a unei alte localități) trebuie să beneficieze de decontarea navetei, chiar dacă cele două localități sunt în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale (municipiu, oraș, comună). Aceasta deoarece, în raport de dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. c) și f) din Legea nr. 351/2001, vorbim despre două localități diferite.

 

  • Normele metodologice nu instituie obligația existenței ștampilei pe biletele de călătorie emise de firmele transportatoare. În consecință, apreciem că o asemenea solicitare din partea unității/autorității locale excede cadrului legal și nu poate fi acceptată.

 

  • Au existat situații în care operatorii de transport au refuzat să elibereze adeverințe privind valoarea abonamentelor pe anumite rute sau pe rute similare. Această problemă a făcut obiectul unor adrese către ministerele de resort, la care nu s-a primit răspuns. În aceste situații, unitățile de învățământ pot solicita beneficiarilor o declarație pe proprie răspundere, privind valoarea abonamentului pe ruta respectivă sau pe o rută similară. La aceasta se pot adăuga extrase de pe Internet privind rutele de transport și prețurile practicate de operatori sau copie de pe abonamentul altei persoane.

 

  • Naveta nu se decontează dacă salariatul, deși are domiciliul/reședința în altă localitate, deține locuință în localitatea unde se află unitatea de învățământ, indiferent de gradul de uzură al acesteia. În acest sens, art. 3 alin. (1) din Norme dispune: „Beneficiază de decontarea cheltuielilor de navetă cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar, care nu deţin locuinţă în localitatea unde aceştia îşi au postul.

Prin definiție, locuința este o casă/construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţe, dotări şi utilităţi, în care locuieşte sau poate locui cineva.

În sensul textului citat, a deține locuința înseamnă a avea în proprietate locuință. Indiferent că persoana este proprietar sau coproprietar, că a dobândit locuința prin moștenire, donație, vânzare-cumpărare, atât timp cât deține o locuință în localitatea unde se află unitatea de învățământ nu poate beneficia de decontarea cheltuielilor de navetă.

 

  • Unele autorități locale au refuzat decontarea cheltuielilor de navetă, pe considerentul că s-au pus la dispoziția personalului didactic locuințe în localitate.

În acest caz, refuzul de decontare este nelegal. Dacă în materia decontării navetei ar fi fost în continuare aplicabile dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 (potrivit cărora decontarea se realiza numai în măsura în care nu se putea asigura locuință corespunzătoare în localitatea unde era postul), într-adevăr nu se putea deconta naveta. Însă Statutul personalului didactic a fost abrogat expres prin Legea educației naționale nr. 1/2011, iar noile reglementări în materie nu mai instituie această condiție.

În consecință, dacă personalul didactic optează să locuiască în locuințele puse la dispoziție de autoritatea locală și renunță la decontarea cheltuielilor de navetă, nu este nicio problemă. Opțiunea aparține însă exclusiv salariatului – nu poate fi obligat în acest sens; iar dacă dorește să facă naveta, decontarea cheltuielor este obligatorie.

 

În ceea ce privește personalul nedidactic, așa cum am precizat anterior, nu există o prevedere legală în acest sens. Există însă posibilitatea decontării navetei reglementată prin contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate. Ultimul dintre acestea (înregistrat la M.M.P.S. – D.D.S. sub nr. 651/28.04.2021) prevede:

Art. 52 (1) Personalului din învățământ care îşi desfăşoară activitatea în altă localitate decât localitatea de domiciliu/reședință i se decontează cheltuielile de navetă la şi de la locul de muncă, de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea consiliului de administrație al unității/instituției prevăzute în Anexa nr. 3.

 (2) În cazul în care nu există mijloace de transport în comun pentru localităţile prevăzute la alin. (1), transportul salariaţilor se poate asigura cu microbuzele care realizează transportul elevilor, pe rutele de transport ale elevilor.

În absența unei prevederi legale care să impună decontul navetei personalului nedidactic, art. 52 alin. (1) din CCMUNSAIP este aplicabil numai dacă se adoptă o hotărâre de consilIu local în acest sens.

De precizat și faptul că F.S.E. „SPIRU HARET” a inițiat demersuri pentru generalizarea decontului navetei pentru toate categoriile de personal (inclusiv proiecte de lege). Forurile decizionale (Executiv sau Legislativ) nu au dat însă curs acestora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *