Oameni cu suflet mare
Inundaţiile din lunile iunie – iulie 2010 au adus şi în judeţul Botoşani multă amărăciune, lacrimi şi durere, au lăsat oameni fără case şi fără munca de-o viaţă, unii fiind înghiţiţi de valuri, alţii au dispărut ca şi cum nici n-au mai fost pe acest pământ.
Aşa au păţit bieţii oameni, tineri şi bătrâni, copii mici şi mari; şi tot aşa au păţit şi unii colegi de-ai noştri din învăţământ, membri de sindicat, care au rămas doar cu hainele de pe ei, cătând scăparea în noaptea neagră, când cerul întunecat şi-a revărsat toată mânia peste cetăţenii din municipiul Dorohoi şi peste alţii din zonele învecinate: Pomârla, Hilişeu-Horea, Baranca-Hudeşti, Broscăuţi etc. Oamenii fugeau de moarte cu copii în braţe, ţipau din răsputeri după ajutor şi, îngroziţi, căutau să se agaţe de crengi de copaci, de trunchiuri dărâmate, de podele rătăcite şi plutitoare sau de o grindă salvatoare, rugându-se lui Dumnezeu să le cruţe viaţa.
Nici nu vă puteţi închipui câtă groază şi câtă spaimă pe feţele lor brăzdate de lacrimi; câtă durere şi cât amar; câtă disperare şi neputinţă!Cât e de cumplit să dormi apoi sub cerul liber, să nu ai rude la care să te duci şi să nu ai părinţi care să te ajute, adică să nu ai pe nimeni, doar pe Cel de Sus sau să aştepţi dacă s-o gândi cineva să-ţi vină în ajutor.şi, iată! Au sărit mulţi semeni care le-au adus de mâncare cât au putut şi ei: ba de la primării, ba de la biserici, ori de la câte un pensionar sau o pensionară cu pensii de 300-400 lei, de la vreun profesor debutant, în concluzie tot de la cei nevoia şi, pentru că cel sătul nu-l vede, nu-l crede şi nu-l aude pe cel flămând, iar cei avuţi nu prea se-ndură. şi asta-i de când lumea şi pământul şi aşa va fi cât vom dăinui pe acest pământ.
Este cumplit să trăieşti de la o zi la alta cu speranţa că, poate azi, poate mâine ori poimâine, vor veni şi alţi oameni ca să-ţi întindă o mână de ajutor, să-ţi spună o vorbă bună sau cuvinte de mângâiere, ca să-ţi aline durerea şi oftatul, să-ţi şteargă puhoaiele de lacrimi din ochi şi din inimă.Aşa stând lucrurile, sindicatul nostru s-a mobilizat în regim de urgenţă şi a apelat la oameni de bine, la membrii biroului judeţean de conducere, la membrii noştri de sindicat şi la conducerea Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Am primit sprijin financiar de la unele organizaţii sindicale afiliate la FEN, după cum urmează:1. SIP Sibiu – 10.000 RON2. SIP Giurgiu – 3.000 RON3. SIP Giurgiu – 500 RON4. SIP – Sector 5 – Bucureşti – 500 RON5. SIP înv. Special – Bucureşti – 5.000 RON6. SIP Galaţi – 3.000 RON.
Tonul a fost dat de către preşedintele FEN, prof. Constantin Ciosu, care a donat din partea Federaţiei 3.000 RON şi care a mobilizat toate sindicatele din întreaga ţară afiliate la FEN.Organizaţia noastră a contribuit cu suma de 12.000 RON, cu alimente, cu obiecte de îmbrăcăminte şi altele de strictă necesitate, donate de membrii de sindicat ai SIP-FEN-Botoşani, prima şcoală care a acţionat rapid şi a dat exemplul tuturor a fost şCOALA CU CL. I-VIII Hlipiceni din judeţul Botoşani.Ne-am deplasat la faţa locului, adică acolo unde a fost mai rău ca după cutremur, la Dorohoi, şi ne-am întâlnit cu sinistraţii din organizaţia noastră, în număr de 25. Fiecare a primit câte un plic cu 1500 lei, cât şi obiectele donate de colegii noştri. Ei au povestit coşmarul prin care au trecut şi ne-au mulţumit cu ochii plini de lacrimi, atât nouă cât şi dumneavoastră, tuturor colegilor din Botoşani şi din ţară.Fără sprijinul FEN, fără sprijinul vostru, dragi colegi din FEN, nu neam fi putut descurca şi nu vom uita că sunteţi oameni cu suflet mare."PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAşTE”.La rândul nostru, am fost şi vom fi solidari, ori de câte ori veţi avea nevoie şi ne veţi da un semnal.Dragi prieteni! Din suflet, azi, vă mulţumim pentru efortul de a-i ajuta pe colegii noştri aflaţi în dificultate şi în suferinţă. Mulţumim şi colegilor de la SIP Satu Mare; de la SIP Timiş şi de la SIP Harghita, care ne-au promis că vor ajuta şi pe ceilalţi sinistraţi din organizaţia noastră, care încă nu au primit sprijinul nostru."Doamne! Dă-ne tuturor sănătate, linişte şi pace! Îţi mulţumim Þie!”
ED . MARIA ÞI PRIGANPRE şEDINT E SIP-FEN-BOTO şANI
|
|
|
|
Şcoala lu' Găzdaru
Oameni cu suflet mare