Eveniment

MESAJUL MINISTRULUI EDUCATIEI, PAVEL NASTASE

Sunt onorat de invitaţia de a parti­cipa la Conferinţa Naţională a Fede­raţiei Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“, UN PARTENER SERIOS AL DIA­LOGULUI CONSTANT pe care Ministe­rul Educaţiei Naţionale Il are cu toate organizaţiile sindicale, studenţeşti şi ale elevilor, cu organizaţiile nonguverna­mentale centrate pe educaţie şi pro­blemele tinerilor.

Cunosc destul de bine activitatea Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“, acţiunile eficiente In ve­derea promovării şi protejării intereselor comune ale celor peste 80.000 de sa­lariaţi din Invăţământul preuniversitar şi universitar, pentru soluţionarea şi gestio­narea nevoilor acestora şi, nu In puţine cazuri, pentru interesul public general.

Este un moment prielnic să mulţu­mesc celor care, In calitate de parteneri de dialog, s-au aplecat cu dragoste şi conştiinciozitate asupra problemelor educaţiei, la nivel local sau central, spri­jinind direct, cu responsabilitate, In spiri­tul prevederilor legale nevoile elevilor şi studenţilor, ale cadrelor didactice şi ale personalului non-didactic din unităţile de Invăţământ de la toate nivelurile, pentru ca procesul de Invăţământ să se desfăşoare In condiţii corespunzătoare.

Ca Rector, mulţi ani, al unei mari şi prestigioase instituţii de Invăţământ su­perior, numesc aici Academia de Studii Economice din Bucureşti, ştiu bine ce Inseamnă cooperarea responsabilă cu sindicatele In rezolvarea eficientă a multor probleme situate la intersecţia in­tereselor şi a responsabilităţilor noastre.

Stimaţi participanţi,

Ştim cu toţii că educaţia este un factor-cheie al dezvoltării naţionale, de oarece determină In mare măsură activitatea economică şi productivita­tea, creând premisele, pe termen lung, pentru un nivel mai ridicat de trai şi o mai bună calitate a vieţii.

E un moment propice să vă Impăr­tăşesc câteva din preocupările echi­pei de conducere a Ministerului Edu­caţiei Naţionale, pentru a transmite şi colegilor dumneavoastră că, nu numai că ştim numeroasele probleme şi difi­cultăţi subiective şi obiective cu care se confruntă educaţia, ci mai mult, există şi voinţa, şi experienţa necesare pentru Indepăr ta rea lor. Ne preocu­păm permanent pen tru Imbunătăţirea infrastructurii educaţionale ca priorita­te esenţială pentru accesul egal şi par­ticiparea şcolară, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru dobândirea de com­petenţe relevante pentru piaţa muncii şi construirea de abilităţi sociale şi de integrare socială. Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat 4 strategii secto­riale In domeniul educaţiei şi formării profesionale, strategii aprobate prin hotărâri de guvern şi validate de că­tre Comisia Europeană: Strategia pri­vind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, Strategia Naţională pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020, Strategia de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 şi Stra­tegia educaţiei şi formătii profesionale din România In perioada 2016-2020. Cea de a 5-a strategie, Strategia Naţi­onală privind Modernizarea Infrastruc­turii Educaţionale, urmează să fie de­finitivată printr-un proiect cu finanţare europeană In septembrie 2017.

Aceste documente programati­ce reprezintă condiţionalităţi ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 şi fundamentează programe operaţionale şi proiecte, unele deja lansate, In parteneriat cu comunităţile locale. Strategia privind infrastructura educaţională, In curs de eleborare cu consultanţa Băncii Mondiale, oferă un instrument util de lucru comunităţilor locale (ordonatori de credite In acest caz), şi oferă criterii de luat In conside­rare, astfel Incât să nu mai construim şcoli pe care apoi, să le Inchidem din lipsă de copii.

Ne confruntăm cu schimbări de­mografice semnificative, generate de scăderea şi Imbătrânirea populaţiei coroborate cu migraţia forţei de mun­că calificate. Investiţiile In infrastructura de educaţie sunt costisitoare, iar In Ro­mânia nivelul acestora este unul dintre cele mai scăzute din Europa. Există di­ferenţe semnificative atât Intre regiuni, cât şi In interiorul acestora, In special Intre zonele urbane şi cele rurale. Ca atare, decizia de a Inchide peste 1.600 de unităţi şcolare In 2011 şi 2012 a fost luată In urma analizei declinului popu­laţiei din România, nu pe baza unei combinaţii de factori. Adoptarea unei abordări holistice, bazată pe date con­crete, poate conduce la reducerea ineficienţei cheltuielilor şi Indeplinirea obiectivelor privind creşterea accesu­lui, Imbunătăţirea calităţi şi creşterea relevanţei serviciilor educaţionale.

Un proces de coordonare poate asi gura responsabilitatea actorilor lo­cali şi centrali In Indeplinirea obiecti­velor privind calitatea şi echitatea sis­temului de Invăţământ, evitând astfel ineficienţele şi duplicarea eforturilor In cadul programelor fragmentate. Să nu uităm că aproximativ 60% dintre şco­lile primare şi secundare din România dispun de spaţiu excesiv In raport cu efectivele de elevi, In condiţiile In care aceste şcoli deservesc doar o treime dintre elevi. În acelaşi timp, 22% din­tre elevii din România au de suferit din cauza capacităţii insuficiente de şco­larizare şi din cauza supraaglomerării, situaţie care poate influenţa negativ procesul de predare şi Invăţare.

Stimaţi participanţi,

Pe de altă parte, In mediul urban, spaţiile şcolare pentru Invăţământul primar şi gimnazial sunt, cum spuneam, In general, supraIncărcate, presiunea fiind şi rezultatul introducerii clasei pre­gătitoare, ca parte a Invăţământului primar. Supraaglomerarea reprezintă o problemă acută, In special In judeţele In care se Inregistrează o tendinţă de­mografică ascendentă, In şcolile din mediul urban şi In şcolile secundare. Aceasta a condus, In cazul unor uni­tăţi de Invăţământ, la desfăşurarea activităţilor educaţionale In spaţii nea­decvate din punctul de vedere al di­mensiunii, iluminării sau dotărilor. În alte cazuri, pentru a asigura şcolarizarea tuturor copiilor din circumscripţia şco­lară, şcolile au fost obligate să renunţe la laboratoare, săli de Informatică, săli

de bibliotecă sau spaţii In care se des­făşurau activităţi extraşcolare, ceea ce conduce In mod natural la scăderea calităţii educaţiei oferite.

Ştim nevoile unităţilor şcolare şi efor­turile dumneavoastră de a ţine pasul cu cerinţele acestora: calculatoare, acces la internet, table interactive, truse de laborator, echipamente sportive, dotări pentru copiii cu nevoi speciale, hărţi, aparate şi echipamente pentru Invăţă­mântul profesional şi tehnic, săli de sport şi de festivităţi, biblioteci, centre de do­cumentare şi informare şi multe altele.

Facilităţile de Invăţare, inclusiv bi­blioteci şi laboratoare de ştiinţe, sunt corelate cu perfomanţele elevilor, cu toate că există diferenţe semnificati­ve In special Intre zonele rurale şi cele urbane. Modul de funcţionare In două schimburi predomină atât In Bucureşti, cât şi In alte zone urbane din România. Cu toate că acest mod de organiza­re este eficient din punctul de vedere financiar, el pune probleme elevilor şi cadrelor didactice. Acesta nu permite amenajarea şi utilizarea sălilor de cla­să In funcţie de vârsta elevilor deoare­ce aceeaşi sală este utilizată de elevii din ciclul primar şi gimnazial. În cazul In care modul de funcţionare In două schimburi nu poate fi evitat, sunt nece­sare investiţii In soluţii creative care să conducă la flexibilizarea spaţiilor şi efi­cientizarea utilizării lor.

La fel de importante sunt asigura­rea utilităţilor şi obţinerea autorizaţii­lor sanitare de funcţionare. În acest sens, Impreună cu autorităţile locale şi MDRAP ne propunem să realizăm aces­te obiective, din Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi din alte surse, cât mai repede posibil, pentru a asigura elevilor şi dumneavoastră un spaţiu si­gur, confortabil şi In conformitate cu standardele europene. Ministerul Edu­caţiei Naţionale a Incurajat şi Incurajea­ză parteneriatele şi programele/proiec­tele desfăşurate de comunităţile locale cu unităile de Invăţământ, le consideră esenţiale pentru formarea abilităţilor şi aptitudinilor elevilor şi le doreşte utile pentru membrii comunităţii. Susţinem, astfel, proiectele de creare a serviciilor comunitare integrate, proiectul de spri­jin pentru tinerii NEET’S (fără educaţie, formare sau loc de muncă) şi toate formele prin care putem contribui la In­văţarea pe tot parcusul vieţii, incluzând educaţie civică, dezvoltare durabilă şi implicare In viaţa comunităţii.

Ministerul Educaţiei Naţionale in­tenţionează să realizeze o analiză a stării educaţiei şi să identifice nevoile de modificare/Imbunătăţire a legislaţiei In vigoare, fundamentând astfel o propu­nere privind o nouă lege a educaţiei, adecvată cerinţelor actuale şi de per­spectivă. Cu implicarea activă a tutu­ror actorilor interesaţi, In parteneriat cu Administraţia Prezidenţială şi Academia Română, dorim să ne asumăm orientă­rile strategice ale educaţiei la orizontul 2030 şi să propunem o lege a educaţiei viabilă pe termen lung.

Un asemenea demers necesită

  • amplă dezbatere publică, o largă con sultare a specialiştilor, cadrelor di­dactice, elevilor, studenţilor, părinţilor, comunităţilor locale, societăţii civile, sindicatelor şi patronatelor şi, In final,
  • asumare de către principalii factori politici şi decizionali a opţiunilor majore ale educaţiei.

Domnule Preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“ Stimaţi participanţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca In Incheie­re să vă mulţumesc pentru atenţia acor­dată, pentru dialogul constant In intere­sul şcolii şi să vă urez succes In activităţile din programul acestei sesiuni a Confe­rinţei Naţionale a Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“! lll

PAVEL NĂSTASE

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Eveniment  MESAJUL MINISTRULUI EDUCATIEI, PAVEL NASTASE