ŞcoalaRomanească.ro

Revista Şcoala Romanească

Scoala Romaneasca

Reclamă


Reclama
Dosar

In era informaticii Romania are aproape doua milioane de analfabeti

În plin? expansiune informatic? ?i cu tot felul de gadget-uri la îndemân? (gad­get - obiect mic, ingenios construit, de valoare ?i utilitate neînsemnat?, po­trivit DEX), o problem? major? a Ro­mâ­niei o constituie, paradoxal, analfabe­tis­mul. S? fii în 2013 ?i s? mai vorbe?ti de persoane analfabete pare pur ?i sim­plu incredibil ?i începi s? crezi c? de fapt e?ti prin anii 1900, când accesul la ?coal? era foarte limitat ?i deci era aproape normal s? nu ?tii a citi ?i a scrie. Din p?cate, în România anului 2013 vorbim de o rat? mare a analfabetismului ?i de abandon ?colar în cre?tere. Şi cum criza economic? (nu discut?m acum de ce ?i cine a produs-o) nu d? semne de oboseal? ?i nici nu pare a fi înlocuit? de mult a?teptata cre?tere economic?, nu mai trebuie s? ne mir?m c? rata anal­fabetismului, dar ?i a abandonului ?colar, nu se dau duse, ba dimpotriv?. Se ?tie c? s?r?cia ?i analfabetismul au f?cut o pereche imbatabil? dintotdea­u­na. Şi mai grav este c?, pe lâng? anal­fa­be­?ii puri, adic? cei care nu ?tiu s? scrie ?i s? citeasc?, au ap?rut ?i a?a nu­mi­?ii analfabe?i func?ionali. Şi vorbim despre cei care au urmat cursurile ?colare ?i citesc cu mare greutate un text sau, dac? îl citesc, ?chiop?tând, când le ceri s?-?i spun? ce au în?eles din textul citit amu?esc instantaneu. Dac? le ceri îns? s?-?i vorbeasc? de telefoane mobile, tablete ?i tot felul de alte m?run?i?uri sau de scandalurile cu iz sexual din a?a zisa lume monden?, informa?ia va fi mult mai consistent? ?i aproape c?-?i vine s? te cruce?ti. C?-?i pui retoric ?i întrebarea: „cum de nu pot povesti ce au în?eles dintr-un text pe care l-au citit „cu chiu, cu vai" dar î?i explic? în cele mai mici de­talii ce „vedet?“ s-a mai cuplat sau de cine s-a mai desp?r?it”? Eh, la aceas­t? îndobitocire în mas?, care de altfel chiar le place guvernan?ilor (ce poate fi mai u?or decât manipularea unor mase neinstrunite ?i avide doar de bârf? ?i care nu-?i pun întreb?ri?), con­tribuie din plin ?i televiziunile care pro­mo­veaz? excesiv emisiuni de tip ta­blo­id, ?i înse?i tabloidele (tip?rite sau online).


40% dintre absolven?ii de gimnaziu, aproape analfabe?i

La analfabetism, lucrurile sunt clare ?i par a fi ca la TBC. Adic?, aproape era­di­­­­cate în perioada comunist?, dup? 2000 revin virulent. Cu fiecare deceniu, ?i vorbim de perioada de dup? 1989, num?rul persoanelor analfabete cre?­te cu mai multe procente, ceea ce este foarte îngrijor?tor - de la aproape 4% din popula?ie cât se declara la începutul anului 2000 (date din raportul autorit??ilor române c?tre UNESCO pentru Conferin?a „Educa?ia pentru to?i în Europa ?i America de Nord”), la 10% în prezent, potrivit recens?mântului rea­lizat în 2011 ?i a?a cum a declarat so­cio­logul Marius Pieleanu. Ceea ce în­seam­n? c? aproape dou? milioane de români nu ?tiu s? scrie ?i s? citeasc? (po­trivit recens?mântului din 2011, Ro­mâ­nia are o popula?ie de 19.042.936 de persoane). Dac? adaug?m ?i analfa­be­tis­mul func?ional, în jur de 40-45%, atunci putem spune, f?r? nicio exagerare, c? România are cam zece milioane de analfabe?i ?i semi-analfabe?i. Extrem de trist. De altfel, dac? ne arunc?m ochii asupra mesajelor postate pe Internet de unii cititori, pe marginea anumitor articole, este sigur c? datele prezentate în di­ver­sele rapoarte nu exagereaz? în
niciun fel. Când, pe lâng? limbajul suburban ?i trivialit??ile în?irate continuu în majoritatea post?rilor din tabloide, dar nu numai, întâlne?ti ?i un mesaj scris impecabil ?i cu gramatica la ea acas? r?sufli u?urat, c? se poate ?i a?a. Din p?cate, mesajele cu ortografia la zi sunt foarte pu?ine, chit c? ne-am fi dorit ca cele agramate s? fie o raritate. Dac? româna, pentru ma­jo­ritatea popula?iei fiind de fapt limba ma­tern?, este stâlcit? dramatic ?i de c?­tre unii ziari?ti, dar ?i de mul?i intelectuali, sun­tem f?r? ie?ire din acest cerc nefast ?i aproa­pe c? nu te mai miri când minis­trul X spune c? „?i-a adus aportul”, de exemplu.

Pentru a în?elege ce înseamn? anal­fabetism func?ional, trebuie s? ne ui­t?m le defini?ia dat? de UNESCO. Po­tri­vit acesteia, o persoan? poate fi con­si­de­ra­t? ca având probleme de analfabe­tism func?ional atunci când nu poate par­ticipa la toate acele activit??i în care competen?ele de baz? sunt necesare pentru func?ionarea efectiv? a grupului sau comunit??ii din care persoana fa­ce parte sau pentru a permite persoa­nei s? continue s? citeasc?, s? scrie sau s? calculeze pentru uzul propriu sau pentru dezvoltarea comunit??ii. Cele mai elocvente rezultate privind analfabe­tis­mul func?ional ne sunt date chiar de c?tre deja cunoscuta testare PISA. Şi, de?i elevii ar trebui s? fie familiariza?i cu res­pectiva testare, având în vedere c? ?coli din România particip? la testarea PISA din anul 2000, pentru ?coala ro­mâ­neas­c? aceast? metod? de evalu­a­re a cuno?tin?elor elevilor de gimnaziu este înc? o piatr? de moar? de netrecut.
În 2009, anul în care s-au publicat ultimele rezultate ale test?rii PISA, „apro­xi­ma­tiv unul din cinci elevi în vârst? de 15 ani din ??rile UE avea dificult??i la în­­v?­?area dup? materiale tip?rite. Doar în Belgia (Comunitatea flamand?), Da­ne­marca, Estonia, Polonia, Finlanda ?i Nor­vegia num?rul elevilor cu rezultate sla­be se situa în jurul valorii de 15% sau mai pu?in (valoare care constituie un obiec­tiv European pentru anul 2020). Pon­derea elevilor cu dificult??i la citire în­re­gistra valori deosebit de ridicate în Bulgaria ?i România (aproximativ 40%)“, se spune în „Predarea citirii în Europa: contexte, po­litici ?i practici”, document publicat de Agen?ia Executiv? pentru Educa?ie, Audiovizual ?i Cultur? Eurydice.

Premian?i ?i la abandonul ?colar

Nu puteam rata pozi?ia frunta?? nici la abandonul ?colar, astfel c? dup? 1990 România a început s? puncteze îndeosebi la aspectele negative ?i suntem mai mereu premian?i. De exemplu, în 2009 rata abandonului ?colar în România era de 16,6%, fa?? de media de 14,4% la nivelul Uniunii Europene. Şi aceasta în condi?iile în care obiectivul Uniunii Europene pentru anul 2020 este ca indicatorul privind abandonul ?colar s? scad? sub 10 procente. Şi cum s?r?cia este un factor determinant, mai ales în mediul rural, este greu de crezut c? prea curând va sc?dea rata abandonului ?colar.
„Începând din anul 2000, abandonul ?colar în România a crescut atât de mult încât am ajuns s? fim ?i noi aproape premian?i la ceva în Europa, ?i m? refer la abandonul ?colar. În 2010, de exemplu, aveam o rat? a abandonului ?colar de 16,4%, dar am avut ?i 18%. Cam în zona aceasta suntem, iar abandonul ?colar începe chiar din clasa a II-a, a III-a, a IV-a. Este o problem? extrem de grav? pentru noi, mai ales c? ne afl?m printre ??rile unde gradul de alfabetizare scade. De?i ar trebui s? fie la ?coal?, 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 ani ?i 16 ani nu sunt îns? în ?coal?. Investi?ia ?i politicile publice pe aceast? component? sunt extrem de importante pentru a evita situa?ia în care, peste un anumit num?r de ani, ace?ti oameni vor fi în imposibilitatea de a se între?ine pe ei, nu mai vorbim de contribu?ia la dezvoltarea societ??ii”, declara Remus Pricopie, ministrul Educa?iei Na?ionale.

În perioada comunist?, analfabetismul a fost aproape eradicat

Paradoxal, dup? 83 de ani, România a reu?it performan?a de a se întoarce fix la situa?ia din 1930. Pe atunci, potrivit recens?mântului, num?rul analfabe?ilor era de 9,8 milioane de persoane, Ro­mâ­nia fiind pe primul loc la analfabetism în raport cu 14 ??ri europene compara­te, cu o pondere de 54,3% din totalul popula­?i­ei. Evident, procentul foarte mare de anal­fabe?i ne situa tot pe prima pozi?ie. Ca ?i în zilele noastre, când suntem frun­ta?i tot la analfabetism ?i rata abandonului ?colar. Lucrurile au început s? se schimbe imediat ce comuni?tii au preluat puterea, iar sistemul de înv???mânt a fost complet reformat. Nu vorbim cât de bine sau r?u s-a f?cut. Vrem doar s? ar?t?m c?, dac? s-a dorit, în câ?iva ani (pân? în 1956) comuni?tii aproape c? au eradicat analfabetismul, în înv???mântul elementar (actualul înv???mânt primar) fiind inclu?i to?i copiii cu vârsta între 7 ?i 11 ani. Vrând, nevrând mul?i fiind s?raci li­pi?i, copiii au fost trimi?i la ?coal? ?i au reu­?it s? înve?e s? scrie, s? citeasc? ?i s? so­coteasc?.
S?r?cia, principalul motiv
Principalul factor care a dus la atingerea unui prag atât de ridicat al analfabetismului este, categoric, s?r?cia. Cri­za economic?, rata tot mai mare a ?omajului, lipsa locurilor de munc?, deci cauze care au dus la cre?terea s?r?ciei, au f?cut ca s? creasc? ?i analfabetismul, ?i abandonul ?colar. Oamenii nu-?i mai pot permite s?-?i trimit? copiii la ?coal?, în mediul rural foarte mul?i copii fiind obliga?i s?-?i ajute p?rin?ii la muncile din gospod?rie sau chiar s? munceasc? pe la s?tenii mai înst?ri?i ?i astfel s? contribuie la câ?tigarea pâinii zilnice. Programele derulate de Executiv (Cornul ?i laptele, rechizite gratuite pentru copiii din familii­le cele mai nevoia?e sau Bani de liceu, pre­cum ?i bursele sociale) sunt totu?i insu­fi­ciente. Dac? mai punem la socoteal? ?i faptul c? în privin?a burselor sociale banii aloca?i ajung cu foarte mare întârziere sau uneori nici nu ajung pentru c? multe prim?rii nu au fonduri pentru a?a ceva, guvernan?ii nu ar mai trebui s? se mire când aud ce „tari” suntem la analfabetism ?i abandon ?colar.

Al?turi de s?r?cie, ca motiv al analfa­be­tismului sau abandonului ?colar mai tre­buie amintite ?i cauzele de ordin cul­tu­ral ?i social, dar ?i cele de lips? de va­lori în societate. Când pe la televiziuni se promoveaz? tot felul de a?a-numite ve­de­te, exemple feminine sau masculine, care au reu?it s? accead? pe scara so­ci­a­l? ?i au ajuns la un nivel financiar de invidiat doar din considerentul c? s-au „ori­entat” (fete care s-au c?s?torit cu b?r­ba?i în vârst?, dar cu contul gras în ban­c?, fete care pozeaz? în revistele pen­tru adul?i ?i apoi ajung asistente prin televiziuni pentru cel pu?in o mie de euro lunar, b?ie?i care nu ?tiu s? lege dou? vor­be, dar sunt talenta?i în jocul cu balonul ?i câ?tig? cel pu?in câteva mii de euro pe lun?), nu mai trebuie s? ne mir?m c? apetitul pentru ?coal? este în sc?dere alarmant?. Practic, copiii nu mai sunt îndemna?i s? mearg? la ?coal?, nu mai este promovat? valoarea potrivit c?reia dac? î?i educi copiii atunci ace?tia pot avea succes în via??. Apoi, dac? pro­vine dintr-o familie în care p?rin?ii au un nivel foarte sc?zut de educa?ie, coroborat cu un grad mare de s?r?cie, ?ansele ca acel copil s? r?mân? analfabet sunt de aproape 100%. C? lipsa de carte este îns? o piedic? uria?? în via?? este prea pu?in con?tientizat de mul?i p?rin?i ?i viitorul multor copii este ruinat din start.

Concluzionând, dezinteresul pentru ?coal? ia o amploare f?r? precedent, cu consecin?e negative tot pentru noi, ca na?ie ?i ?ar?. Ce fac politicienii în le­g?­tur? cu acest subiect extrem de sensibil? P?i, aproape nimic! Recunosc situa?ia proast?, nici nu ar mai avea cum s? o ne­ge, când suntem ar?ta?i cu degetul din afar?, mai ini?iaz? câte un proiect ?i cam atât. S? aloce fonduri pentru stimularea dasc?lilor ca s? se aplece mai mult asupra activit??ii didactice ?i s? fie ajuta?i financiar suplimentar copiii din mediile s?race ar fi o strategie logic?. Dar ar fi vorba de bani, ceea ce guvernan?ilor nu le prea pic? bine. Pentru Executiv e mai interesant, de exemplu, s? aloce fonduri pentru construc?ia de biserici, timp în care autorit??ile locale arunc? banii pe fereastr?, pe proiecte pur ?i simplu stupide – terenuri de fotbal ?i parcuri la sate, borduri ?i panselu?e în minunatul Bucure?ti etc.

Mirela Dalais

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Dosar  In era informaticii Romania are aproape doua milioane de analfabeti