ŞcoalaRomanească.ro

Revista Şcoala Romanească

Scoala Romaneasca

Reclamă


Reclama
Dosar

La calitatea educa?iei coda?i, dar la violen?a în ?coli frunta?i

  Dac? la calitatea educa?iei Ro­mâ­nia se pozi?ioneaz? constant în coada clasamentelor interna?ionale, singurii care mai aduc ceva faim? fiind doar olimpicii interna?ionali, la violen?a ?colar? suntem îns? frunta?i. Ast­fel, potrivit unui studiu al Or­ga­ni­za?iei Mondiale a S?n?t??ii care a in­clus 37 de ??ri, unit??ile de înv?­??­mânt  de la noi ocup? locul doi în­tr-un clasament privind violen?a în ?coli. Alte studii interne relev? faptul c? peste 70 %  dintre elevii români se tem de comportamentul agresiv al co­legilor de ?coal?. În anul ?colar 2009/2010, în Bucure?ti au fost raportate oficial 55 de cazuri de agresivitate în ?coli. Acestora li se adaug? multe altele neraportate, plus cele de la nivelul întregii ??ri. C? violen?a în ?coal? este perceput? de 54 % dintre  elevi ca fiind o problem? permanent? este subliniat ?i de c?tre un sondaj de opinie realizat de Poli?ia Capitalei. Acela?i sondaj arat? c? 20 % dintre elevii chestiona?i, a?a cum spun ei, au fost victimele unui act de violen?? în ?coal?. De asemenea, Institutul Na­?io­nal de Criminologie arat? c? 60,34% dintre minorii care au ajuns în instan?ele  judec?tore?ti erau elevi atunci când au comis infrac?iunea respectiv?. Dintre ace?tia, de etnie rom? erau doar 10,69%, grosul (84,3%) fiind de etnie român?. În pri­vin?a comportamentului avut în ?coal?, dintre cei 423 de elevi inculpa?i pe parcursul anului ?colar trecut, aproape jum?tate (47,64%) erau în re­la?ii conflictuale cu colegii ?i ca­dre­le didactice, având totodat? dificul­t??i de comunicare ?i integrare în co­lec­tivitate. C? trebuie intervenit pentru diminuarea violen?ei în ?coli nu mai trebuie demonstrat. Mai ales c? de la un act de agresiune în ?coal? la a face o infrac?iune nu este un pas foar­te mare. De altfel, toate datele oficiale arat? c? exist? o tendin?? de cre?tere a ponderii elevilor în comiterea infrac?iunilor, de la 44,7 % în 2000, la 57,1 % în 2007, în prezent procentul ajungând la 60 %.  Violen?ei în ?coli i se adaug?, din p?cate, ?i tot felul de comportamente total nepotrivite, de genul celor sexuale în care sunt implica?i nu doar elevi, cât mai ales cadre didactice.

   Revenind la subiectul violen?a în ?coli, care este tot mai îngrijor?tor, cele mai întâlnite forme sunt agresi­vitatea verbal?, fizic? ?i emo?ional?. Modul în care este perceput? agresi­vitatea în ?coli de c?tre elevi, p?rin?i ?i profesori, unde se produc cel mai mult formele de agresivitate, cauzele care le-ar genera, cât de sigur? este considerat? ?coala etc. sunt întreb?ri care au fost abordate într-o manier? profesionist? de c?tre Centrul Muni­ci­piului Bucure?ti de Resurse ?i Asis­ten?? Educa?ional? ?i Centrul Mu­ni­ci­piului Bucure?ti de Asisten?? Psi­hopedagogic?.

   Agresivitatea verbal?, cea mai r?spândit?

  Dintre toate formele de agresivitate – verbal? (injurii), fizic? (loviri) ?i emo?ional? (marginalizare, umi­li­re, etichetare), cea verbal? este consi­derat? aproape la unison de c?tre to?i chestiona?ii (elevi, p?rin?i ?i profesori) ca fiind cea mai r?spândit?. Ur­mea­z? agresivitatea emo?ional?, care se manifest? îndeosebi între rela?ia dintre elevi. Principalele motive ale producerii comportamentelor agresive sunt identificate diferit de c?tre chestiona?i. Elevii consider? c? moti­ve­le agresivit??ii sunt generate de ne­voia de dominare, dorin?a de r?z­bu­nare ?i invidia, în timp ce p?rin?ii (56,8%) ?i profesorii (96%) cred c? agresivitatea ar avea la baz? disfunc­?iile existente la nivelul familiei. Evi­dent, percep?iile p?rin?ilor ?i profesorilor sunt totu?i diferite, fiecare având a?tept?ri mai mari de la ceilal?i ?i mai pu?in de la ei în?i?i. Profesorii consider? c? p?rin?ii ar trebui s?-?i asume un rol mai mare în educa?ia copiilor ?i, deci, s? î?i legitimeze rolul de actor educa?ional al?turi de institu?ia ?colar?, cum interpreteaz? speciali?tii CMBEAR. În privin?a momentului când se produc agresiunile, to?i responden?ii au ajuns la aceea?i concluzie deja ?ti­u­t?. Anume c? în pauz? este cea mai mare probabilitate de a se produce agresiuni, iar spa?iile unde se manifest? cu cea mai mare frecven?? aceste comportamente agresive sunt pe­rimetrul din preajma ?colii, curtea ?colii ?i holurile.

   Şcoala, un spa?iu sigur pentru mai pu?in de 50% dintre chestiona?i

   De?i ar trebui ca ?coala s? fie un  spa?iu securizant, r?spunsurile nu au fost în majoritate în aceast? direc?ie. Concret, sub 50% dintre responden?i, indiferent c? sunt elevi, p?rin?i sau profesori, percep institu?ia ?colar? ca pe un spa?iu sigur, ceea ce este iar??i un semnal de alarm?. Percep?ia este ca ?coala este sigur?. Cei mai încrez?tori sunt profesorii (54,8%), urma?i de elevi (18,1%) ?i, cei mai sceptici sunt p?­rin­?ii, doar 9,01% dintre ace?tia con­si­derând ?coala în mare m?sur? ca fiind un loc sigur pentru copiii lor.  Re­feritor la cine ar fi res­ponsabil pen­tru asigurarea securit??ii elevilor, profesorilor ?i p?rin­?ilor în ?coal?, r?spunsurile chestiona?ilor, într-o majoritate covâr?itoare, de peste 70%, au ar?tat c?tre firma de paz?, pe locul doi urmând profesorul de serviciu. Rolul poli?istului de proximitate este v?zut diferit. Dac? profesorii îl per­cep pe poli?istul de proximitate ca având în propor?ie de 47,3% un rol important în asigurarea siguran?ei în ?coli, p?rin?ii ?i elevii îl indic? într-un procent mai mic, de doar 23%, res­pec­tiv 21%, ceea ce indic? faptul c? pro­fesorii atrag aten?ia asupra nevoii unei autorit??i normative mai accentuate. Atunci când sunt martorii unui act de agresiune, 45,1 % dintre elevii chestiona?i au spus c? apeleaz? la pro­fesorul de serviciu, al?i 45% op­tând pentru a chema personalul de paz? al ?colii. P?rin?ii chestiona?i au dat acelea?i r?spunsuri, ceea ce in­dic? faptul c? ?tiu bine comportamentul copiilor lor. 

    Agresivitatea se înva?? de pe strad? ?i din mass-media

   Studiul a inclus ?i un set de afirma?ii prin care s-a dorit s? se afle de unde s-ar înv??a totu?i agresivitatea, fiind propuse mai multe variante. Din p?cate, mass-media este perce­pu­t? de elevi, p?rin?i ?i profesori ca având rolul decisiv în a îi înv??a pe elevi comportamente agresive. Ast­fel, 45% dintre responden?ii elevi, 53,9% dintre p?rin?i ?i 78,9% dintre profesori au fost total de acord ?i în mare m?sur? de acord cu afirma?ia c? “agresivitatea se înva?? din mass-media”. Alte locuri de unde s-ar în­v?­?a agresivitatea ar fi strada (indicat? de c?tre 61,1% dintre elevi, 56,2% dintre p?rin?i ?i 67% dintre profesori) ?i familia (30% elevi, 36,9% p?rin?i ?i 69,91% profesori). Nu a fost uitat nici Internetul, care, ca parte a mass-me­dia, prin postarea de filme care pre­zint? scene de violen?? ?colar?, ge­nereaz?, la rându-i, com­por­tamen­te agresive. Referitor la motivul care ar ge­nera comportamente agresive ale ele­vilor, r?spunsurile celor trei categorii de chestiona?i sunt de data aceasta di­ferite. În timp ce p?rin?ii ?i profesorii nu sunt de acord cu afirma?ia “com­portamentele agresive au rolul de a corecta o injusti?ie”, ceea ce in­dic? foarte clar c? ace?tia au comportament de adult ?i se bazeaz? pe ex­pe­rien?ele acumulate, peste 30% dintre elevii chestiona?i cred în juste?ea afirma?iei, deci se vede foarte clar reactivitatea lor emo?ional? fa?? de injusti?iile percepute. Şi anturajul, înc? o dat? se vede c? joac? un rol important în produ­cerea de acte agresive. Astfel, toate cele trei categorii de chestiona?i au fost de acord cu faptul c? “uneori, grupul de prieteni încurajeaz? manifest?ri agresive în rândul membrilor s?i”, ceea ce subliniaz? înc? o dat? cât de important? este alegerea anturajului. Cu alte cuvinte, p?rin?ii trebuie s? fie mult mai aten?i la cei cu care semprietenesc copiii lor ?i în ce grupuri se afiliaz?.

    M?surile întreprinse în ?coli, necunoscute ?i ineficiente

    Întrebarea privind m?surile în­tre­prinse de ?coal? în vederea di­mi­nu?rii comportamentelor agresive a adus cele mai pu?ine r?spunsuri din partea elevilor. Dintre cei 921 de elevi cuprin?i în e?antion, sub un sfert (224) au r?spuns, oferind variante libere de r?spuns, ceea ce arat? c? fie elevii nu ?tiu suficient de bine ce m?suri s-au luat, fie nu le consider? eficiente. În opinia elevilor, m?surile întreprinse de ?coala lor au avut în ve­dere urm?toarele ac?iuni: • angaja­rea firmelor de paz? • sc?derea note­lor la purtare • montarea ca­merelor de filmat • avertizare/exmatriculare • discu?ii purtate între elevi ?i profesori/consilieri psihopedagogi • cre?­terea num?rului profesorilor de serviciu.

   Agresivitatea în ?coal? î?i are explica?iile ?i în afara acesteia

   „Problematica agresivit??ii în ?coal? î?i are explica?iile în egal? m?­sur? ?i în afara ei, anume în spa?iul social în care ?coala î?i dezvolt? semnifica?iile institu?ionale specifice ro­lu­lui pe care îl joac?. Dincolo îns? de vo­ca?ia ?colii de a realiza transform?ri, prin mijloace ?i instrumente specifice, ale tinerilor în membri productivi ai societ??ii, mai exist? un rol pe care ?coala îl îndepline?te printr-o ac?iune de profunzime ?i vorbim în aceste caz despre dinamica ?i logica de multe ori extrem de „complexificate“ (Edgar Morin) a procesului  de socializare. Dac? vom considera institu?ia ?co­lar? ca un spa?iu  al manifest?rilor cu un puternic caracter intersubiectiv,  cât ?i ca mediu al construc?iei obiec­tivante în vederea ac?iunii so­ci­ale, ?inând seama de scopul ac?iunii educative (prin opera?ionalizarea în sec­ven?e didactice, de exemplu), atunci ?coala posed? carateristicile care o pot autonomiza prin practicile proprii „legitimând” o serie de com­por­tamente mai mult sau mai pu?in dezirabile, dar care se manifest? ur­mând de multe ori, fie chiar ?i ur­mând o logic? concurent? în raport cu dezideratele, atât ?colare, cât ?i so­ciale. În acela?i timp, ?coala nu este un actor singular în spa?iul social, iar ?es?tura de rela?ii ?i tensiuni suport?, am putea spune, o dubl? influen??: pe de o parte, pe cele specifice institu?iei în sine, iar pe de alt? parte, pe cele care reverbereaz? din mediul extern al dinamicii sociale în interiorul c?ruia ?coala se constituie pân? la urm? ?i ca un element constitutiv. În cele din urm? se poate vorbi de­spre un „schimb” de experien?e su­biec­tive care constituie tema dezvol­t?rii unor seturi de „tr?iri” pe care ac­to­rii din spa?iul ?colii le produc ?i/sau le reproduc. Agresivitatea în spa?iul ?colii poate fi subsumat? no?iunii ample de agresivitate intraspecific? care poate avea simultan un caracter exploratoriu ?i educativ. A?a cum remarc? I. E. Eibesfeldt „comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spa?iului social de mi?care. Copiii se comport? agresiv pentru a vedea cât de departe pot merge”, în plus, ada­ug? acela?i autor „r?spunsul celorlal?i le indic? limitele toleran?ei, precum ?i norma comportamental? a culturii din care fac parte. Dac? r?spunsul întârzie s? vin?, atunci agresivitatea explorativ? este escaladat?”. Dup? cum se vede din înse?i r?s­pun­surile din acest studio, agresivita­tea ?i în special aceast? form? de ma­ni­festare a ei (agresivitatea explora­ti­v?) se declan?eaz? atunci când se stabile?te „a?ezarea” în anumite pozi?ii în cadrul ierarhiei grupului. La întrebarea privind principalele motive ale actelor  de agresivitate primul loc  în­tre r?spunsurile elevilor îl ocup? „ne­voia de dominare” (62%) care constituie indicatori extrem de sugestivi privind factorii generatori ai conduitelor agre­sive”, explic? dl. Robert Florea, coordonatorul Centrului Mu­nici­piu­lui Bucure?ti de Asisten?? Psihopeda­gogic?.

    Profesorii, responsabili de comportamentul elevilor

    Şi cum ?coala are un rol important de socializare a elevilor, implicit profesorii, ca factori educa?ionali, sunt direct responsabili de comportamentul acestora. De asemenea, foarte important este ?i modul în care profesorii reu?esc s? gestioneze anumite situa?ii conflictuale. Nu trebuie uitat c? elevii pot fi agresivi chiar ?i în timpul orelor, evident, în func?ie de profesorul care este atunci la catedr?. Unii profesori au cu adev?rat me­ni­rea de dasc?li, al?ii au ajuns din în­tâm­plare sau pentru c? au crezut c? pot face aceast? meserie, f?r? îns? a avea ?i calit??ile necesare. Şi nu este o afirma?ie gratuit?, ci are la baz? experien?e ?i studii, deci certitudini. “Printre sursele violen?ei în me­diul ?colar, care nu este un fenomen de dat? recent?, sunt dificult??ile de comunicare elevi-profesori, subiectivitatea în evaluare, vârsta ?i experien?a didactic? a profesorilor, programele ?colare prea înc?rcate ?i programul ?colar supraaglomerat. Stu­di­ile arat? c? cele mai frecvente forme de violen?? ale elevilor fa?? de profesori sunt absenteismul, indisciplina, ignorarea mesajelor transmise, atitudinile ironice, agresiunea non-verba­l?, dar ?i agresiunea fizic?. Cele mai frec­vente forme de violen?? între elevi sunt în propor?ie de peste 70% injurii, aproximativ 60% jigniri fizice sau psihice ?i aproape 30% b?taie. Vio­len?a în ?coli nu este un fenomen izolat ?i trebuie privit? în context global ?i asociat? mediului familial ?i social din România. Fiecare caz de violen?? nou semnalat reprezint? un semnal de alarm?, pentru c? în spatele lui exist?, probabil, alte zeci de cazuri care nu sunt raportate, deci nu sunt aflate de public, dar care pot conduce la apari?ia de efecte severe la nivelul întregii societ??i.”, subliniaz? Magda Balica de la Institutul de Ştiin?e ale Educa?iei.Suplimentar de cauzele identificate de speciali?tii români ?i care s-au raportat mai mult la mediul ?co­lar, cei de la ONU subliniaz? c? violen?a poate ap?rea din cauza neglijen?ei, h?r?uirii, s?r?ciei, pedepselor corporale, unele mesaje de e-mail, discriminarea etc.

    Jocul, cel mai bun antidot împotriva violen?ei

    Pentru prevenirea violen?ei exis­t? mai multe metode, lucrurile evo­luând fa?? de acum câteva zeci de ani. B?taia nu mai e rupt? din rai, aceasta fiind înlocuit? de mar?uri ale t?cerii ?i  jocuri, jocul fiind considerat cel mai puternic antidot al violen?ei. Alte antidoturi recomandate de ex­per­?ii ONU au în vedere sportul, mu­zica, arta, dansul, teatrul etc. Spe­ciali?tii români recomand? urm?toarele activit??i pentru reducerea agresivi­t??ii în rândul elevilor: • dezbateri la nivelul unit??ilor ?colare cu privire la normele legislative referitoare la se­cu­ritatea ?i siguran?a elevilor în uni­t?­?ile de înv???mânt • întâlniri cu re­pre­zentan?ii Poli?iei ?i autorit??ilor locale, pentru dezbaterea cauzelor ?i condi?iilor de manifestare a agresivi­t??ii în societate ?i ?coli • dezbaterea în cadrul orelor de dirigen?ie/consiliere a unor teme privind comportamentul agresiv al elevilor • rea­li­za­rea unor pliante, bro?uri, afi?e pentru aten­?ionarea elevilor despre riscurile unui comportament agresiv, în vede­rea elimin?rii/reducerii fenomenului de agresivitate • organizarea unor activit??i recreative cu specific non-violent • consilierea psihologic? a elevilor cu comportament agresiv ?i a elevilor care au fost victime ale unui astfel de comportament • organiza­rea unei ac?iuni intitulate “S?pt?­mâ­na f?r? violen??”, în cadrul c?reia sunt incluse concursuri de eseuri, fo­tografii, jocuri sportive, mar?ul nonviolen?ei etc. • identificarea familiilor cu comportament violent asupra copiilor ?i implicarea în rezolvarea si­tua?iei • realizarea de lectorate cu p?­rin?ii pe tema educa?iei non-violente • organizarea de cursuri de formare a p?rin?ilor pe teme legate de abilit??i de rela?ionare ?i comunicare eficient? cu copiii, abordarea copiilor cu tulbur?ri de comportament, rela?ia ?coa­l?-familie. Din p?cate, toate aces­te m?suri au la baz? fondurile ma­teriale. Şi cum ?colile din Ro­mâ­nia, ca de altfel majoritatea societ??ii române?ti se zbate în s?r?cie, familii întregi ?i prea mul?i profesori fiind în situa?ia de a se concentra pe întrebarea obsedant? “Cum o s? fac fa?? la iarn? cu cheltuielile ?i o s? mai am ce s? pun copiilor mei pe mas? “, foarte multe dintre m?surile de reducere a violen?ei nu se vor putea aplica. Şi cum ?i la calitatea educa?iei st?m prost, în mare parte tot din cauza s?­r?­ciei, vom continua s? urm?m aceea?i traiectorie descris? în preambulul acestui articol - La calitatea edu­ca?iei coda?i, dar la violen?a în ?coli frunta?i.

 

articol realizat de Mirela Dalais

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Dosar  La calitatea educa?iei coda?i, dar la violen?a în ?coli frunta?i