USAMV Bucuresti, ultima în clasamentul SAR
Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC) şi Societatea Academică din România au făcut public raportul anual privind corectitudinea universitară.Potrivit acestui raport, pe primul loc se află UMF Târgu Mureş, UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, care au obţinut câte patru stele, iar pe ultimul loc, neprimind nicio stea, se află Universitatea de ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. În realizarea clasamentului s-a urmărit gradul de implementare a recomandărilor individuale făcute de CUC anul trecut, presupunându-se că dacă recomandărileau fost puse în practică s-a eliminat şi problema pentru care universitatea fusese depunctată în 2009.În ceea ce priveşte transparenţa instituţională, Coaliţia pentru Universităţi Curate prin raportul publicat arată că 64% dintre universităţi au publicat pe paginile de internet declaraţiile de avere şi interese actualizate în 2010, în imp ce în evaluarea trecută numai 38% dintre universităţi respectau această regulă. Dar încă mai sunt cazuri în care declaraţiile nu sunt publice sau linkurile nu funcţionează. Calitatea şi conţinutul paginilor de internet ale universităţilor au crescut considerabil, dar mai sunt încă universităţi care nu consideră acest aspect ca fiind unul relevant.
Într-o eră a tehnologiei, în care aproape toată lumea are acces la internet, este esenţial ca paginile de internet să fie puse la punct. Este surprinzător că tocmai paginile universităţilor din capitală sunt cele mai prost organizate şi slab aprovizionate cu informaţii şi reflectă atitudinea acestora faţă de problema transparenţei instituţionale. În schimb, universităţile din Cluj, în frunte cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (www.umfcluj.ro) merită nota zece pentru acest aspect. “Dacă la capitolul trasparenţă se pot observa unele schimbări în bine, când vinevorba de corectitudinea academică lucrurile se schimbă. În cadrul acestui capitol, una dintre categoriile evaluate, a fost procedura de combatere a plagiatului, fenomen care pare ubicuu în viaţa academică din România.Scandalurile publice rareori au consecinţe reale, dată fiind toleranţa foarte mare faţă de fenomen (cum s-a văzut în cazul recent al unei teze de doctorat de la Institutul Xenopol din Iaşi). Problema mare însă constă în capacitatea de sancţionare a celor care încalcă aceste reguli care, de cele mai multe ori, rămîn doar pe hârtie.Totuşi, există şi universităţi care au început să achiziţioneze software pentru verificarea diplomelor de licenţă.Acesta este cazul câtorva universităţi, printre care şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, care verifică diplomele de licenţă cu ajutorul unui astfel de software. De asemenea, Academia de Studii Economice din Bucureşti are în desfăşurare un proiect de dezvoltare a unui astfel de software. La capătul opus, avem şi cazuri în care un asistent universitar de la Facultatea de Chimie, din cadrul Universităţii Politehnică din Bucureşti, le explica studenţilorcum îşi pot scrie lucrarea de licenţă mai rapid doar prin metoda “copypaste”, explicându-le cum funcţionează sistemul de depistare a plagiatului şi cum îl pot ocoli”, se arată în studiu. Studiul iniţial al CUC a evaluat competitivitatea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice.
Faţă de anul trecut, se observă în cazul unor universităţi o schimbare de direcţie. Astfel, pe lângă publicarea anunţurilor în Monitorul Oficial şi în presă, există universităţi care au creat un spaţiu destinat ocupării posturilor didactice pe paginile lor de internet. Acolo sunt anunţuri pentru locuri vacante, criterii de înscriere şi paşii competiţiilor, dar şi lista candidaţilor cu CV-uri. Totuşi, din 42 de universităţi numai patru au avansat la acest criteriu. “În rest, acest proces este foarte opac, şi cele mai frecvente cazuri sunt cele în care numai un candidat se prezintă la concurs, posturile fiind “dedicate”, practică ce descurajează alţi candidaţi. Aceasta este situaţia nu numai pentru cazurilede promoţie internă, unde datorită sistemului de titularizare universală, ne aşteptăm la astfel de situaţii, dar şi la nivel de intrare - asistenţi universitari sau cercetători.În ceea ce priveşte managementul financiar, din totalul de 15 puncte, media se află la 11 puncte. “38% dintre universităţi se află sub medie, trei universităţi sunt egale cu media, şi 55% se află deasupra mediei. Dintre acestea, nouă universităţi îndeplinesc toate condiţiile pentru a li se acorda punctajul maxim pentru management financiar. La acest capitol, s-au verificat cheltuielile discreţionare, evaluând soldurile conturilor de subvenţii în corelaţie cu suma returnată la buget în anul precedent. Faţă de prima evaluare, doar 15% dintre universităţi au dat dovadă de lipsă de transparenţă, nepunând la dispoziţie documentele necesare evaluării acestui punct. De asemenea, o altă categorie evaluată a fost respectarea legii privind achiziţiile publice. 76% dintre universităţi au făcut publice lista achiziţiilor publice de peste 10.000 de euro, fie ca răspuns la adresele CUC, fie prin postare într-o secţiune pe pagina de internet a universităţii. O transparenţă sporită din acest punct de vedere poate duce la o evaluare mai în amănunt a procedurilor de achiziţie folosite de către presă şi societatea civilă locală. Din punctul de vedere al CUC progresul este net. Coroborarea declaraţiilor de avere cu cele de interese a fost posibilă doar în 64% dintre cazuri. Dar trebuie subliniat că acest lucru este o nouă îmbunătăţire de la prima evaluare, când numai 40% dintre universităţi ofereauaceastă posibilitate”, se mai precizează în documentul CUC.
VIRGIL CRISTEA
|
|
|
|
Şcoala lu' Găzdaru
USAMV Bucuresti, ultima în clasamentul SAR