Analiză

Evaluarea initiala, intre eficienta si formalism

Pentru prima oară în acest an şcolar au fost aplicate, generalizat, teste de evaluare iniţială, la aproape toate disciplinele de studiu. În acest context, la nivelul unităţilor şcolare cu profil tehnic au fost identificate mai multe probleme:
1) Prin modificarea planurilor de învăţământ, prin „fărâmiţarea” mo­dulelor, nu mai există continuitate în studiul disciplinelor tehnologice. În consecinţă, testarea iniţială nu îşi are rostul la module care încep într-un an şcolar şi nu au continuitate din anii anteriori. În nota emisă de MECTS, se specifică că, în acest caz, testul va fi „preponderent atitudinal“. Apreciem că aceste cerinţe sunt specifice disciplinelor de cultură generală, nu modulelor studiate în li­ce­ele tehnologice.
2) Dacă testul iniţial se aplică la fiecare modul în parte, în contextul de mai sus, nu se poate aplica ma­tri­cea de specificaţie. În consecinţă, la nivelul unor comisii metodice s-a luat decizia ca testul să se aplice la gru­puri înrudite de module, cu res­pectarea matricei de specificaţie din Anexa notei transmisă de către Mi­nis­terul Educaţiei. Au fost elaborate astfel, teste care evidenţiază gradul iniţial de cunoştinţe în domeniul tehnologic, pe specializări (mecanic, electric, electronic, electromecanic).
3) Aspectul descris mai sus este pozitiv, din perspectiva interdisciplinarităţii şi a evaluării capacităţii de sinteză şi integrare a cunoştinţelor. Aceasta a indicat elevilor că nu există o linie de separaţie între diversele mo­dule şi că, împreună, acestea for­mează un tot unitar.
4) Un alt aspect pozitiv este legat de obligativitatea părintelui de a lua la cunoştinţă sub semnătură de re­zul­tatele testării. Părintele, dar şi elevul au astfel posibilitatea de a vedea nivelul de plecare al acestuia din urmă, în procesul instructiv – educativ. În acest sens, printr-un efort sus­ţinut şi mai multă preocupare pentru studiu, determinate de rezultatele ne­satisfăcătoare la testele de evaluare iniţială se evită situaţiile neplăcute de la final de an, când elevul înregistrează un eşec şcolar.
5) La corectarea testelor au fost identificate carenţe mari în privinţa utilizării aparatului şi calculului ma­tematic, a folosirii unor termeni, a operării cu noţiuni de bază. Acest fapt este important în perspectiva in­tro­ducerii, în viitorul apropiat, a pro­bei transdisciplinare la disciplinele tehnologice.
6) În ceea ce priveşte disciplinele de cultură generală, atât cele la care se susţin examene naţionale, dar şi celelalte, evaluarea şi-a atins în mai mică măsură scopul din cauza lipsei de seriozitate cu care au fost tratate de către elevi, testul şi orele de recapitulare. Au fost situaţii în care, la anumite discipline, nu a fost obţinută nicio notă peste 5. Aceasta s-a întâmplat nu pentru că elevii nu au avut cu­noş­tinţe, ci pentru că unii au re­fuzat să abordeze subiectele care solicitau un anumit grad de creativitate.
7) Subiectele la anumite discipli­ne, cum ar fi fizica, la clasa a VI-a s-au bazat pe noţiuni abordate la orele de ştiinţe ale naturii din clasa a IV-a. Evident, testul a fost lipsit de re­levanţă. O situaţie similară am în­tâl­nit la chimie în clasa a VII-a şi nu nu­mai. Ceea ce se predă în clasa a XI-a la chimie, nu se mai predă în cla­sa a XII-a, deci testul nu are relevanţă.
8) Cel mai delicat aspect a fost însă mediatizarea amplă a faptului că rezultatele acestor teste nu se trec în catalog. Acest lucru a scăzut mult in­te­resul elevilor, care nu au mai tratat cu seriozitatea cuvenită pre­gătirea tes­tului. Considerăm că în mare mă­su­ră, rezultatele au fost viciate de de­zin­teresul elevilor, care au tratat tes­tarea fără stres, dar şi cu indiferenţă!
9) Trebuie menţionată şi problema resurselor: orice testare necesită hârtie pentru multiplicare, toner, timp. Relativ la hârtie, se realizează teste complexe care trebuie multiplicate. În multe situaţii, unităţile de învăţământ nu au putut asigura integral aceste resurse materiale ceea ce a condus la multiplicarea testelor iniţiale pe cheltuiala cadrelor didactice. Este dificil să administrezi teste la atâtea clase paralele, pe care să le corectezi într-un timp atât de scurt, pentru ca apoi să furnizezi rezultatele către inspectoratele şcolare/minister. Totodată, ca diriginte, trebuie să integrezi rezultatele, să redactezi fişa de evaluare pentru fiecare elev, să o comunici părinţilor. Ca profesor trebuie să discuţi rezultatele cu elevii, să faci planul remedial de măsuri, să sta­bileşti planuri individualizate de în­văţare, să le discuţi în Comisia me­to­dică. Toate acestea până la 15 oc­tom­brie! Considerăm că volumul de lucru din această perioadă depăşeşte cu mult numărul de 40 ore de activitate săptămânală a unui cadru didactic, conform încadrării şi reglementărilor legale, ceea ce înseamnă din nou, muncă neplătită. Un cadru di­dac­tic care corectează teste la cel mult 5 clase ar consuma cam 30 – 40 de ore numai pentru această activitate. În plus, este vorba şi despre timpul necesar conceperii şi redactării testului. Oricine realizează un test, conform matricei de specificaţie, are nevoie de cel puţin trei ore. Dacă realizează mai multe teste, acest timp se multiplică. De asemenea, trebuie redactat baremul de corectare.
Am identificat unele soluţii şi propunem modalităţi de ameliorare a rezultatelor acestei acţiuni:
1) Pentru metodologia de elaborare a testului final, de evaluare su­ma­tivă, propunem ca acesta să cu­prin­dă elemente din grupe înrudite de mo­dule, care să fie discutate în co­mi­sii de lucru. De exemplu, se poate ad­ministra un test combinat din mo­dulele „Asigurarea calităţii“, „Plani­fi­carea şi organizarea producţiei“, „Ele­mente de proiectare“ şi „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie“, care con­ţin elemente similare chiar prin programa de la clasa a XII-a. O altă gru­pă ar putea fi „Circuite electrice“, „Tehnici de măsurare în domeniu“, „Sisteme de automatizare“ şi „Cir­cu­i­te electronice“ de la clasa a XI-a şi exem­plele pot continua. Acest mod de operare dezvoltă caracterul aplicativ al testului, trecând de la abstract la concret.
2) Am considerat corecte, în acest sens, prevederile din „Foaia de parcurs“ relativ la îmbunătăţirea com­petenţelor de lectură şi înţele­ge­re a textului. S-a constatat că elevii nu au răbdarea de a citi cu atenţie cerinţele din enunţul textului. În consecinţă, este necesară orientarea elevului spre identificarea fiecărui as­pect esenţial al enunţului care poa­te duce la rezolvarea completă şi corectă a cerinţei.
3) Ar fi de preferat ca, pe lângă disciplinele opţionale existente la examenul de bacalaureat, cel puţin în cazul liceelor tehnologice, să fie in­tro­dusă, împreună cu celelalte, şi op­ţiunea pentru un pachet de discipli­ne teh­nice. Aceasta pentru că, în cazul claselor care sunt rută progresivă, elevii nu au posibilitatea de a opta decât între fizică şi chimie. Nu au la dispoziţie patru discipline precum ceilalţi elevi care urmează ruta directă a liceului, ceea ce constituie o discriminare. Aceştia au competenţe tehnice care i-ar avantaja, dacă ar putea opta pentru discipline tehnolo­gice în cazul unui Examen de ba­ca­laureat.
4) Considerăm că evaluarea ini­ţia­lă nu are nevoie de mediatizare „ne­gativă“. Elevul trebuie să pregă­teas­că acest test cu seriozitate, ca pe oricare altul. În acest mod ni se dez­vă­luie cu rigoare şi claritate nivelul iniţial pe care se construieşte procesul instructiv educativ.
5) Intervalul de timp în care se derulează activităţile trebuie mai bine delimitat, întrucât, simultan, se derulează foarte multe activităţi cum ar fi evidenţa absenţelor, situaţiile cen­tralizate trimise către inspectoratele şcolare, şedinţe cu părinţii, şedinţe ale comisiilor metodice de specialitate etc. Considerăm 1 noiembrie ca fiind un termen rezonabil de finali­za­re a acestor activităţi. Orele de consultaţie şi programul de remediere ar trebui incluse în norma cadrului didactic, la fel şi orele de instruire diferenţiată pentru elevii cu CES sau cu intelect limitat.
6) Ar fi corect ca, împreună cu „nota“ ministerului, să fie alocate şi fonduri corespunzătoare pentru hârtie şi rechizite, pentru asigurarea materială a acestui demers.
* Se va înainta o Notă către MECTS în care vor fi semnalate aceste aspecte şi vor fi transmise propunerile noastre.

Sinteză realizată de
Prof. Ing. Alin David,
Preşedinte S.I.P. F.E.N. Braşov

 
Pentru a putea adauga comentarii trebuie sa fiti autentificat!
 
Va aflati pe pagina : Analiză  Evaluarea initiala, intre eficienta si formalism